Articole despre spital

„În cele din urmă a avut atacul cerebral pentru care se pregătise toată viaţa“, scrie Philip Roth într-un roman publicat în anul cînd părinţii mei se întîlneau pentru prima dată. Cînd am dat peste fraza lui Roth am ştiut că aceasta rezuma perfect viaţa mamei mele. Mama a avut primul …

Mă trezesc de dimineață cu zâmbetul pe buze. Mă mir de mine, mă mir când îmi dau seama că am adormit urmărind la televizor niște gunoaie și, de atâta plictis, pe furiș, m-a luat somnul. E prima noapte de când am venit din spital şi în care adorm fără un …

– 12 – O vizită ascunsă (pimele părţi aici) Mergeam aproape ca o șoaptă în miez de gând, iar liniștea unei alei de toamnă trăda sunetul desprinderii unei frunze cu colțuri aurii, parcă pierdute în alinare de apus de soare tot mai pregătit de o hibernare îndelungă. Toamna este tristă doar …

Nu ştiu cum s-a întâmplat, dar de ieri au început să invadeze facebook-ul o duzină de personaje de desen animat. La început, nu am realizat despre ce era vorba, dar când zece persoane au început să pună la profil tot felul de Cenuşărese, Pantere Roz, Pocahontas, Popeye, Bugs Bunny şi …

Citesc două știri care aparent nu au o legătura una cu cealaltă. În Iași, în buricul târgului, un medic anestezist aflat într-o stație de autobuz a fost luat la bătaie de un boxer, enervat, pe bună dreptate, de faptul că medicul, vorbind la telefon, a lâncezit prea mult în fața …

De când a plecat mama, tot furioasă sunt. Mi-e ciudă pe te miri cine că mai trăiește și mama nu, mi-e ciudă că nu o visez în fiecare seară sau că, atunci când o fac, nu-mi povestește câte-n lună și în stele, așa cum făcea odinioară, seara, pe treptele din …

Maria cu Daniel s-au logodit. Ramona și Adi se căsătoresc pe 27 august. Și, ai văzut? Oana a născut, tocmai ce-a pus o poză din spital. Și fetița Elenei e o dulce, are aproape trei ani și cred că a fotografiat-o cu toate mutrișoarele posibile. Și soră-ta tocmai te-a sunat …

“Moartea surprinde mereu. Nimeni nu se așteaptă să vină. Nici măcar pacienții cu boli în faze terminale nu se gândesc că mai au de trăit o zi sau două… Poate o săptămână, dar numai cu condiția să fie mereu, „săptămâna viitoare”. Nu suntem niciodată pregătiți. Niciodată nu este momentul potrivit. …

Plecase de atâtea ori, încât toți cei care o cunoșteau o invidiau pentru ușurința cu care știa să plece. Avea grijă să le spună că stătuse în locuri diferite, în țări diferite, câte un an sau doi, exact atât cât e nevoie pentru a cunoaște oameni și a te atașa …

Luni. Am adormit târziu aseară, între căldura din dormitorul cu uşile închise şi zgomotul petrecerii din blocul alăturat, de fiecare dată când alegeam să aerisesc. Noroc că m-am trezit devreme; era linişte şi răcoare. Cabinetul mă aştepta luminos (s-a desprins peste week-end o jaluzea) şi răcoros (uşa de la frigider …