Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Tăiem și mușchiul filé de pe listă… 7 din 10 mărci de muşchi filé conțin o substanță cu potenţial cancerigen

1 July 2019

Mușchiul filé (un fel de mușchi de mușchi, altfel corect ar fi să se spună filé de porc) face parte dintre bunătățile de care se bucură marii amatori de carne de porc. Românii iubesc porcul, și îl consideră, după caz, „cea mai bună legumă“ într-un dialog glumeț cu vegetarienii, sau dacă e vorba de regim sănătos, susțin că “nu e pasăre ca porcul!“. Ok, e gustos, e fără grăsime, arată bine, un pic cam scump (între 26,30 lei și 46,50 lei), dar vorba aia, moftul subțire cu cheltuială se ține. Numai că, ce să vezi, nici cu filé-ul ăsta nu-i treaba bună. Asociația Pro Consumatori, membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 20 mărci de “mușchi filé” în cadrul Campaniei Naționale de Informare și Educare ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. Poftiți informațiile, vedeți apoi ce faceți cu ele.

Constatări

  • 9 din 10 mărci de mușchi file conțin apă adăugată;
  • unele mărci au și 14 aditivi alimentari;
  • există file de porc cu proteină din lapte;
  • 6 din 10 mărci conțin mai mult de 4 aditivi;
  • 5 din 10 mărci conțin soia;
  • 8 din 10 mărci conțin zahăr adăugat;
  • 5 din 10 mărci conțin arome sintetice;
  • 5 din 10 mărci conțin monoglutamat de sodiu! (aromă sintetică responsabilă cu gustul bun…)
  • există file colorat cu carmin;
  • există file cu adaos de sfeclă roșie;
  • Conținutul de sare din 100 grame produs variază între 2 grame și 3,6 grame;
  • Conținutul de proteine din 100 grame produs variază între 15,2 grame și 25,6 grame;
  • Toate mărcile analizate conțin nitrit de sodiu!
  • doar una din 10 mărci de file este afumată natural, cu lemn de fag.

Câteva date tehnice

Din punct de vedere merceologic, mușchiul filé este o specialitate din carne de porc, obținută din mușchiuleț (după buna tradiție) și din mușchii mari. Tehnologia presupune buna fasonare a mușchiului, sărare, condimentare și tratamentul termic (fierbere și afumare sau numai afumare și uscare). Forma de prezentare este dependentă de formula de preparare: articolele realizate prin condimentare umedă (imersare, injectare, suprapresiune etc.) și fierbere se prezintă ca produse suculente, turgescente chiar în exces și aproape întotdeauna feliate și ambalate în vid sau în atmosferă modificată; cele condimentate „în sec“ și afumate la rece, apoi uscate avansat se prezintă ca țesuturi cu tușeu uscat, abia perceptibil unsuros, consistență fermă, secțiune lipsită de lichid și urme vizibile de afumare uscată.

Produsele preparate în formula afumat-uscat au min. 90% carne, aspect care stă la baza programelor lor de promovare. Cantități necunoscute oficial de mușchi filé se prepară casnic, în formulă ECO, dar și în variate alte formule, sănătoase, fără mulți aditivi, de către consumatorii pasionați, pentru nevoile lor familiale curente și mai ales ocazionale (de Crăciun). Păstrarea mușchiului filé este dependentă de varianta de preparare: cel preparat prin afumare-uscare se păstrează mai multe săptămâni în spații reci, ambalat nepretențios; cel preparat în varianta fiert și afumat se livrează ambalat ermetic (feliat, adesea) și însoțit de indicația lăsării câteva minute a ambalajului deschis pentru a se elibera atmosfera de gaz protector; după deschiderea ambalajului, produsul trebuie păstrat la rece și consumat în max. 2-3 zile.

Mușchiul filé este considerat o hrană selectă și sănătoasă: conține 15,2 -25,6g proteine/100 g produs, are puține calorii (80-169 kcal/100g produs) și conținut mic de grăsime (max. 5g/100g produs). Chiar și acele articole, lăudate ca fiind „dietetice“, conțin min. 15g proteine (deși nu știm câte sunt de origine animală). Consumul mușchiului filé este sănătos, dacă nu devine excesiv de frecvent și dacă este însoțit de consumarea și a altor alimente care să compenseze lipsurile nutriționale specifice acestui produs (de pildă, pentru consumatorii de carne este necesară completarea meniului cu produse din carne „integrală“, cum ar fi ciorbele și supele din carne cu os). În consumul produselor din carne de porc (aflate la mare cinste pe mesele populației din mediul urban, unde 7 români din 10 le consumă săptămânal), mușchiul filé ocupă locul al doilea după salamurile crud-uscate. Apetit ridicat pentru mușchiul filé prezintă tinerii de 20-35 ani, din care putem bănui că mulți sunt necăsătoriți și ocupați cu serviciul.

Succesul în creștere al mușchiului filé poate fi atribuit unor redescoperiri ale meritelor cărnii de porc, îndeosebi ale cărnii raselor autohtone (Mangalița – ale căror produse sunt deja comercializate la preț cel puțin dublu) și ale repunerii în discuție a importanței hrănirii animalelor de carne în libertate, cu produse naturale (jir, ghindă) care imprimă cărnii savoare, frăgezime etc. Mai mult, aceste rase au o carne bogată în grăsimi Omega-3, atât de lăudate pentru virtuțile lor pentru sănătatea consumatorilor. O sumedenie de opinii, mai mult sau mai puțin justificate, au ajutat carnea de porc să se compare cu cea de pasăre, chiar s-o devanseze în importanță pentru sănătate.

Top 5 mărci de muşchi file după conţinutul declarat de carne:

  • Angst – 99% cotlet de porc;
  • Reinert (96% cotlet de porc), Cămara noastră (96% mușchi de porc);
  • Matache Măcelaru – 90% cotlet de porc;
  • Aldis (85% file de porc), Casa Gustului (85% cotlet de porc);
  • Carrefour – 68% muşchi de porc.

Top 5 mărci de mușchi file după conţinutul declarat de proteine:

  • Angst – 25,6 grame;
  • Aldis – 22 grame;
  • Matache Macelaru – 21,4 grame;
  • Reinert, Casa Secuiului, Cămara noastră – 20 grame;
  • Meda, Diana – 18 grame.

„Fără niciun dubiu, muşchiul file intră în acest moment în topul celor mai consumate mezeluri de pe piaţa noastră, cea mai bună dovadă fiind multitudinea de sortimente regăsite pe rafturilor magazinelor de profil. Fiind un produs accesibil şi uşor de procurat, muşchiul file îţi încântă privirea mai de fiecare dată când treci pragul supermarketurilor, însă de prea puţine ori consumatorul român alege să citească eticheta cu ingredientele conţinute în acest mezel, iar acest lucru poate aduce consecinţe nefaste asupra sănătăţii pe termen lung, mai ales în situaţia în care consumi cel puţin 50 grame de carne procesată în fiecare zi. Procedând astfel, pleci din start cu un risc cu 18% mai mare de a suferi de cancer colorectal. De altfel, la data de 26 octombrie 2015, 22 de experţi din 10 ţări au catalogat mezelurile procesate ca fiind alimente cancerigene regăsite în Grupul 1, concluziile respective bazându-se pe analiza amănunţită a unui număr de 800 de studii ştiinţifice, desfăşurate pe parcursul ultimilor 20 de ani. […]

Într-adevăr, monoglutamatul de sodiu şi caragenanul sunt ingredientele care ridică cele mai multe semne de întrebare, numeroase studii de specialitate dovedind că nu sunt asociate deloc cu sănătatea celor care le consumă, ba dimpotrivă, aş putea spune. În literatura de specialitate întâlnim numeroase studii care asociază în mod direct declanşarea unor probleme serioase de sănătate precum astmul, anxietatea, boala Parkinson, pierderea vederii, obezitatea, tulburările de vorbire în urma ingestiei mono-glutamatului de sodiu, neurochirurgul Russell Blaylock subliniind în lucrarea „Excitotoxinele: Gustul care ucide” că acest potenţiator de aromă supra-activează celulele noastre nervoase până în punctul în care acestea mor.

Conform unui studiu ştiinţific publicat în anul 1987, intitulat „Monosodium L-glutamate- induced asthma”, autorii Allen D.H, Delohery J, Baker G. au constatat că 13 din 32 de persoane au suferit crize de astm după ingestia unor cantităţi mari de glutamat de sodiu. Al doilea ingredient supus analizei noastre este caragenanul, un aditiv alimentar care se extrage din algele roşii, fiind procesat cu substanţe alcaline pentru a nu ridica probleme mari de sănătate la nivelul consumatorilor, aşa cum se întâmplă cu caragenanul produs într-un mediu acid. Astfel, caragenanul obţinut la contactul cu substanţele acide poartă denumirea de caragenan „degradat” sau de „poligenan”, reprezentând o substanţă inflamatoare la care foarte mulţi specialişti de laborator apelează atunci când trebuie să testeze medicamentele antiinflamatoare.

Citiţi şi O fi gustoasă carnea roşie procesată, dar merită?

În plus, are un rol de emulsifiere, de stabilizare şi de îngroşare a produselor în care este adăugat, fiind folosit pe o scară mare la nivelul industriei alimentare, dar şi în pastele de dinţi, în medicamente, în băuturile vegetale (ex. lapte de cocos, lapte de migdale, lapte de soia etc) sau în alte suplimente alimentare pentru slăbit. Cercetările întreprinse pe acest subiect au demonstrat că poligenanul sau caragenanul „degradat” nu este sigur pentru consum, testele pe animale indicând declanşarea tumorilor localizate la nivelul intestinului, a ulcerelor, putând favoriza în ultimă instanţă chiar şi apariţia cancerului de colon. […]

De aceea, consider că aceşti aditivi alimentari ar trebui restricţionaţi din industria alimentară, până la apariţia unor noi studii care să plaseze caragenanul şi monoglutamatul de sodiu pe lista aditivilor siguri. Până atunci, citește cu atenție etichetele și evită consumul de mezeluri care conţin aceste ingrediente.” Dumitru Bălan, nutriționist.

Articolul complet poate fi citit aici.



Citiţi şi

Te va urî că l-ai făcut obez. Citește naibii eticheta!

Avantajul de a fi urât. Cum, există așa ceva?

Angelina Jolie, două zile în Paris

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
3,363 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro