Dacă au fost zile în care ai simţit nelinişte şi nu ai ştiut de ce…
Dacă au fost clipe în care ceva te-a-nfiorat fără să poţi să-ţi explici…
Să ştii că sufletul meu, fugit de la mine, te-a căutat…
A vrut să te vadă, a vrut să te audă…
…a vrut să fie acolo, cu tine!
Dacă te-a tulburat ceva vreodată de când nu ne-am mai văzut şi tu nu ai putut să înţelegi ce e cu tine, să ştii că sufletul meu, rebel, a venit să-mbrățișeze fără ştirea şi fără voia ta, sufletul tău!
Dacă vei mai simţi vreodată că inima ta tresare, deşi tu nu ai motiv să înţelegi, să ştii că sufletul meu e acolo, cu tine, ţinându-se de mână cu al tău… să ştii că sufletul tău şi-a sprijinit tâmplă uşoară, de înger, pe umărul sufletului meu…
Dacă toate astea s-au întâmplat sau se vor întâmpla, iartă-mă! Nu pot să-mi ţin închis sufletul însetat de tine. Iar când va fugi la tine, te va împresura ca un vânticel călduţ de primăvară şi te va tulbura, fără ca tu să ştii ce-i cu tine…
Iartă-mă!
Sufletul meu, de tine, nu are scăpare!
Remus
Și tu poți scrie pe Catchy! ?
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Despre dragoste și bărbați, fără crize de emancipare
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
