Românul Sergiu P. Pașca, profesor la Stanford, creează în laborator organoizi cerebrali și tratamente experimentale care pot revoluționa psihiatria și neurologia.
Unul dintre cele mai importante nume din neuroștiințele contemporane este al unui român: Sergiu P. Pașca, medic și cercetător format inițial la Cluj, astăzi profesor de psihiatrie și științe comportamentale la prestigioasa Universitate Stanford și director al Stanford Brain Organogenesis Program. Munca sa deschide o nouă eră în înțelegerea creierului uman și în găsirea de tratamente pentru boli neurologice și psihiatrice considerate până acum „de nepătruns”.
Ce sunt organoizii și assembloizii?
-
Organoizii sunt „mini‑organe” create în laborator din celule stem, care se dezvoltă tridimensional și reproduc structura și funcțiile de bază ale unui organ real. În cazul organoizilor cerebrali, aceștia imită fidel părți din creierul uman aflat în dezvoltare.
-
Assembloizii sunt combinații de organoizi diferiți (de exemplu, cortex și striatum) conectați între ei, pentru a studia formarea circuitelor neuronale și interacțiunea între regiuni cerebrale distincte.
assembloid
Aceste modele permit cercetătorilor să observe direct procesele de dezvoltare și boală, să testeze medicamente și chiar să dezvolte tratamente personalizate.
De la Cluj la frontierele cunoașterii
Absolvent al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj‑Napoca, Sergiu P. Pașca și‑a început cariera în România, dar și‑a continuat formarea în SUA, unde a dezvoltat metode fără precedent pentru studierea creierului uman. Dacă până acum cercetătorii erau limitați la modele animale, laboratorul său creează organoizi – structuri tridimensionale obținute din celule stem, care reproduc fidel părți din creierul uman aflat în dezvoltare.
Recent, echipa lui Pașca a rezolvat o problemă‑cheie a acestui domeniu: organoizii se lipeau între ei atunci când erau cultivați în loturi mari. Soluția a venit dintr‑un loc neașteptat – guma xantan, un aditiv alimentar obișnuit, care permite acum producerea a mii de organoizi uniformi, crescând enorm reproductibilitatea și eficiența experimentelor (Nature Biomedical Engineering, 27 iunie 2025).
Organoizi și assembloizi – o revoluție în neuroștiințe
Inovația majoră a lui Pașca o reprezintă assembloizii: ansambluri formate din mai mulți organoizi, fiecare imitând o regiune cerebrală diferită (cortex, striatum etc.), conectați între ei exact ca în creierul real. Astfel, oamenii de știință pot observa cum migrează neuronii, cum se formează circuitele și cum reacționează acestea la stimuli.
Această tehnologie a permis deja identificarea unor mecanisme implicate în tulburări precum autismul și schizofrenia și a stat la baza dezvoltării unui tratament experimental pentru sindromul Timothy, o boală genetică rară asociată cu autismul. Este prima terapie din psihiatrie dezvoltată exclusiv pe modele de țesut cerebral uman și se află aproape de etapa studiilor clinice.
O viziune pentru viitor
În cel mai recent interviu acordat pentru Stanford News – Research Matters, 24 iulie 2025, Pașca a subliniat că înțelegerea dezvoltării și funcționării creierului uman este „ultima frontieră” a medicinei. Modelele sale ex‑vivo nu doar că oferă o „fereastră” spre începuturile vieții neuronale, ci și posibilitatea de a testa tratamente personalizate, direct pe țesut creat din celulele pacientului.
„Cred că aceasta este ceea ce face ca Stanford să fie cu adevărat excepțional. Întrebările pe care ni le punem aici sunt îndrăznețe și cu bătaie lungă, iar tehnologiile pe care le dezvoltăm sunt transformative. Ceea ce face posibil acest lucru este proximitatea unică și integrarea disciplinelor – Engineering Quad, Școala de Medicină și științele fundamentale sunt toate la câțiva pași unele de altele. Centrul meu de Organogeneză Cerebrală este conceput pentru a cataliza tocmai această convergență. Reunim optogenetica dezvoltată de Karl Deisseroth, bioelectronica flexibilă creată de Zhenan Bao, biomaterialele inovatoare proiectate de Sarah Heilshorn și expertiza etică a juristului Hank Greely. Cred că acest tip de colaborare reflectă un nou mod de a face știință în secolul XXI – la interfața dintre discipline și cu un angajament pentru deschidere și împărtășire, astfel încât alții să poată construi și extinde ceea ce creăm împreună” – a declarat Sergiu P. Pașca.
Recunoaștere și implicare globală
Sergiu P. Pașca este câștigător al Premiului Schaller pentru Neuroștiință Translațională și al ISSCR Momentum Award (2024), a primit Ordinul Meritul României în grad de Cavaler (2023) și susține constant cursuri și ateliere pentru tineri cercetători din întreaga lume. Dincolo de rezultatele științifice, misiunea sa este de a aduce neuroștiința „mai aproape de pacient” și de a forma o nouă generație de oameni de știință capabili să continue explorarea acestui teritoriu fascinant.
FAQ
1. Cine este Sergiu P. Pașca?
Este un medic româno‑american, profesor de psihiatrie la Universitatea Stanford și unul dintre liderii mondiali în cercetarea creierului uman folosind modele 3D obținute din celule stem.
2. Ce sunt organoizii și assembloizii?
Organoizii sunt structuri 3D create din celule stem care reproduc părți din creierul uman. Assembloizii sunt combinații de organoizi diferiți, conectați funcțional, pentru a studia formarea și interacțiunea circuitelor neuronale.
3. Care este descoperirea recentă a echipei lui Pașca?
Au folosit gumă xantan, un aditiv alimentar obișnuit, pentru a produce mii de organoizi uniformi, îmbunătățind enorm reproductibilitatea experimentelor și pregătind terenul pentru testarea de noi medicamente.
Citiţi şi
Catchy Newsroom – mijlocul săptămânii (24 septembrie 2025)
Bacteriile care ne colonizează
Hiperpoligloții – acești oameni uimitori
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
