n-am povestit destul şi n-am povestit destulor oameni despre WALL•E.
este despre un băiat şi o fată, despre ce poate să fie un film? el e un băiat simplu, modest, din fundul pământului, nu cine ştie ce arătos. el, WALL•E, e un prăpădit de gunoier. ea e o evă, aşa o şi cheamă, EVE. magnifică, splendidă, nimicitoare în toate felurile. apariţia ei e chiar o descindere dea ex machina la propriu. în acest love story, nu fata îmblânzeşte băiatul, ci băiatul pe fată. nu ea suspină, ci el, ba chiar tremură din toate încheieturile la prima lor întâlnire. el e dezarmant de sincer şi absolut dezarmat în faţa ei. ea e cumva şmecheră, face ture (ea nu merge, ci pluteşte, ca toate zeiţele), ce să bage ea în seamă pe un amărât ca el, ea e superioară, cu softuri de ultimă generaţie. dar, ca în toate poveştile bune, dragostea triumfă. el o curtează ca în secole demult trecute, cu succes, ce noroc că se antrenase, fără să ştie că-i va prinde bine, uitându-se iar şi iar la un băiat şi o fată (umani) care se ţin de mână într-un film vechi. în afară de me tarzan you jane, nici un alt dialog. ar fi superfluu.
filmul e povestit în 2 minute şi jumătate aici
îndrăgostirea lui WALL•E de EVE şi a lui EVE de WALL•E e aici
Citiţi şi
Înapoi în anii nopților magice
Oliver Sacks, fermecător și instructiv – Fluviul conștiinței (zece eseuri)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
