Abia când pleci, devii român

Your tuppence

1. 
   xenia / 6 September 2016 12:35

   Dragilor ! Nici nu banuiti cat rau faceti parasind tara natala , punand in prim plan interese personale ca de : asa este omul materialist ! Faceti rau si celor ramasi dar va faceti rau si voua prin criza aceasta de indentitate cu care va confruntati mai mereu ! Contributia voastra este enorma daca ramaneti in Romania fie ca doar munciti , fara a fii implicati in proiecte sau asociatii caritabile ! Puteti contribui la schimbarea Romaniei numai prin simplul fapt ca munciti in Romania sa fiti un exemplu pentru cei din jur la locul de munca ! Cum dorim sa se schimbe Romania ? Lasati acest lucru numai pe seama celor ramasi in tara ? Orice societate se confrunta cu schimbari permanente , luptand pentru acest lucru ! Fie ca este vorba de mass media , fie ca este vorba de tinerii care fac parte din structurile justitiei ale finantelor etc.Punctul meu de vedere este acela ca nu este meritul meu de a face parte din alta societate la care nu am contribuit cu nimic ptr. creearea ei ! Nu pot fii cameleonica ! Datoria noastra ca romani este sa returnam ceva acestei tari care ne-a educat bine si pe gratis , aici ne-am format ca oameni si avem datoria morala sa returnam ceva din cunostintele noastre acestei tari ! Nu mancam cu trei maini , nu ne uitam in acelasi timp la 2 televizoare nu dormim in doua camere simultan ! Pentru cei care vor sa se intoarca sunt bineveniti pentru a contribui la transformarea permanenta a acestui colt de lume mirific , magnific , mioritic ! Ceilalti care nu doresc sa revina ptr. a pune umarul la schimbare sa nu mai planga atata si sa-si accepte destinul !

   

   

   Reply ↓
2. 
   Alina dumitrescu / 23 July 2016 0:50

   Foarte poetic scris…bravo!tocmai am scris o carte numita Sous titrages.
   Vorbim aceeași limba, dar unghiul de abordare, codurile sociale, ramificații nuanțate de o anumita trăire rămân ascunse.de retur în tara ne dam seama ca nu mai suntem d acolo, de retur în tara de adopție ne dam seama ca nu vom fi niciodată complet de acolo.
   În ce mă priveste, anul aceasta am 28 de ani de emigrație și 28 de Romania.Tocmai mă întorc dintr o vacanta prea lunga, 5 saptamani, în care am crezut ca innebunesc de neintelegere. Lumea vorbește de parcă se cearta, inclusiv la televizor, în fraze e mereu un potențial de ascunziduri, încerci sa faci ceva cu entuziasm și expertiza câștigat greu, comentariile unt defetiste I negative, negative.
   Mama mea mi a spus ca sunt Bună sa trăiesc cu extratereștrii. Interesant.
   Am crezut ca nu mai judec corect.
   A mă trăit cineva așa ceva? Explicati- mi!
   Dealurile sunt frumoase și la locul lor.alti copii se duc la școală pe aceleași strazi.amintirile și nostalgia tinereții sunt prexente.unde e eroarea?

   

   

   Reply ↓
3. 
   Marius / 22 July 2016 20:09

   Hmmm, si mie mi-a fost dor, si de ce spui tu, rude, prieteni, strada, dar mi-a fost dor rau si de traficul aglomerat, si de cozi la pasapoarte in Iorga, si de aglomeratia din tramvai sau troleibuz! Am crezut ca sunt nebun, dar am auzit multa lume spunand asta! Si simt ca pamantul romanesc imi da viata, putere si rezistenta! Cred ca toti suntem mici Hercule, ca in legenda!

   

   

   Reply ↓
4. 
   Roxana / 21 July 2016 22:49

   Mie nu.mi mai e dor de nimic. Pentru prima data ma bucur ca nu am frati, surori. Asa m.ar intelege cineva cand as spune ca mi.e dor de mama si de tata. Ei nu mai sunt. Nu mai am nimic in spate, decat niste amintiri. Acasa a devenit aici, unde am alt statut – nu ca cel din romania – dar unde toata lumea.mi zambeste si ma saluta, ca la tara. Ma bucur de soarele si ploaia de aici, gandindu.ma de fiecare data, ca bine am facut ca am plecat. Am ce viitor sa le ofer copiilor mei, care vor avea ce face cu diplome de inginer. Ai mei sunt cu mine peste tot, nu mai are de ce sa.mi fie dor. Aici ne.am regasit si eu si sotul meu si copiii mei. Aici e acasa.

   

   

   Reply ↓
• 
  andreea / 22 July 2016 15:37

  draga Roxana, probabil faci parte dintre acei oameni care in majoritatea timpului pe acest pamant nu se leaga de nimeni si de nimic dpdv emotional. ca fluturii, peste tot si nicaieri. dar e ok sa existe si atfel de oameni care sunt neinteresanti pe dinauntru.

  

  

  Reply ↓
5. 
   Doru / 11 April 2015 22:44

   Mi-e dor de Romania, de parinti, de vecini, de prieteni.
   Mi-e dor de parcul din fata blocului.
   Mi-e dor sa vorbesc romaneste.
   Mi-e dor de masina mea (Dacia).
   Mi-e dor sa merg prin oras si sa ma intalnesc cu cunoscuti.
   Mi-e dor de zilele cand mergeam la iarba verde.
   Mi-e dor de fructele si legumele din piete.

   Ma intorc in Romania, dar numai pt cateva luni.

   Pe urma revin.

   

   

   Reply ↓
6. 
   Cip / 23 February 2015 20:44

   Foarte frumos spus. Dar hai sa spunem lucrurilor altfel. De ce un englez, un neamt, un francez, un italian sau spaniol nu-si paraseste tara? Raspunsul e simplu, pentu ca e condus de cine trebuie si are tot ce-i trebuie si asta datorita in mare parte noua celor care lucram pentru ei.
   Singura solutie este sa mai facem o revolutie (de data asta ar fi o Revolutie cu sens si de toti inteleasa ci nu ca aceea din ’89). Dar pentru asta avem nevoie de curaj, iar curajul nu-l vom avea niciodata si asta pentru ca numai suntem uniti asa cum eram inainte de ’89. Cei care ne conduc acum au avut grija sa ne dezbine, sa bage ura intre noi si au grija in continuare s-o faca cel putin la fel.
   Am incercat si eu pe afara, dar vazand realitatea ma intorc acasa in saracia mea, dar langa familia mea frumoasa (sotia mea si baietelul meu), parintii mei, fratele meu si locurile unde am copilarit, am crescut, am fost educat, respectat si iubit.
   Romania te IUBESC! Si nu mi-e rusine s-o zic!

   

   

   Reply ↓
• 
  panait / 6 September 2016 11:20

  Sorry ? Pe primul loc la emigrare in Europa sunt englezii cu 5.800.000 persoane urmati de polonezi , romani etc.

  

  

  Reply ↓
7. 
   Anto / 27 September 2014 23:03

   Nu stiu cine esti si cu cine te ocupi am ajuns aici urmand un link de pe fb…dar ramai unde esti si nu mai folosi limba romana, atata timp cat nu stii sa scrii corect in limba pe care, chipurile, o iubesti atat. Nu voi semnala in comentariu greseala, ar fi prea simplu. Deci, la treaba, penibilo !

   

   

   Reply ↓
8. 
   Alina / 21 September 2014 19:25

   Mie o sa imi fie in fiecare zi dor de Romania, dar si daca sunt in Romania o sa imi fie in fiecare zi dor de tara unde traiesc acum.Bineinteles , starile de dor sunt diferite , dar nici cand ma mai duc in tara nu ma mai regasesc si incepe sa imi fie dor mai mult de mine cand eram mai tanara .Ma gandesc cand a trecut timpul asa de repede si incep sa ma simt batrana in tara mea, chiar daca am doar 32 de ani , dar pe unde ies sa ma plimb vad mai mult pusti pe la terase , pusti ce se comporta precum niste oameni mari , iar oamenii de varsta mea par a fi deja precum fantomele in Romania. Prietenii s-au schimbat si cred ca tie iti este perfect unde esti si parca cu totii par asa de super ocupati cand esti tu in Romania, dar ei intre ei ies pe la gratare si isi dau intalniri si isi vad de viata lor fara tine , rudele sunt si ele rautacioase, incep sa se ia de tine ca te-ai schimbat, ca te-ai ingrasat, ca ai imbatranit, ca nu mai esti pustoaica aia pe care o stiau ei. Ma plimb pe strazi prin oras si totul e schimbat si nimic nu mai e cum era cand eram eu acolo zi de zi si atunci pare un loc atat de trist precum in basmul Tinererte fara batranete si viata fara de moarte si incepi sa te gandesti ca ai fost fraier ca te-ai lasat purtat pe valea dorului ca sa fii apoi nevoit sa te reintorci.
   Incerci sa iti faci planuri sa revii in tara , insa pare ca nimeni nu te sprijina, parca totul e greu pe peste tot, si daca vrei sa iti inscrii copiii la scoala si apoi te gandesti daca chiar se merita sa lasi viata ta noua din alta tara pentru niste umbre ramase in tara ta cea veche .
   Incerci sa fii calda cu oamenii ramasi , dar ei te mai iau si peste picior si iti zic ca daca vii de 2 ori pe an in vizita faci naveta, daca vii mai rar chiar incep cu totul sa uite de tine.
   Cand ajungi din nou in tara ta cea noua , parca isi revin cu totii la viata , iti lasa mesaje siropoase ca au fost cu totii atat de ocupati , dar data viitoare sigur vom iesi , sigur ne vom vedea mai des.
   Cand ajung in Romania imi dau seama ca tot familia ta compusa din sot si copiii e cea mai importanta, tot cu ei petreci timpul , tot cu ei stai la povestiri , tot cu ei traiesti , adormi , te scoli alaturi de ei .Toti romanii sunt grabiti , ocupati si pentru ei si familia lor si atat si atunci incepi si tu sa fii la fel si te gandesti ca daca tot e asa de ce n-as fi si eu pentru familia mea in noua tara , unde oamenii sunt reci , dar sunt mai politicosi , unde scolile sunt mai bune, spitalele mai bune , societatea mai civilizata si unde am o viata mai linistita , mai comoda.
   Prefer sa ma intorc si sa ascult posturi romanesti cand am chef , sa citesc carti romanesti cand vreau , sa ascult muzica romaneasca, sa am aici prieteni romani cand vreau sa vorbesc romaneste si sa imi gasesc si ai aici lucrurile de care imi era dor in tara.
   M-as intoarce in tara , dar sa merg sa vizitez locuri , fara sa vad oameni , fara sa vorbesc cu nimeni dintre rudele mele , cunostinte rautacioase si invidioase fara motiv. M-as duce asa cu sotu si copiii prin tara sa vad locuri noi , fara sa mai compar cum erau in trecut si cum sunt acuma , pentru ca oricum nu le stiu, dar nu cred ca merita mai mult decat daca as alege o tara din Europa pe care nu am vazut-o niciodata .E trist caci mereu traiesc cu acest dor de tara , de oamenii de acolo , dar cand ajung acolo nimanui nu ii pasa de dorul tau si parca simt ca si tara in sine ar fi personificata si nici macar ei nu ii pasa si ma simt mai aproape ca niciodata de noua mea tara , chiar daca stiu ca revin acolo si o sa am dorul de tara mea tot timpul , dar prefer sa nu ii mai dau o asa de mare importanta pentru ca nu duce la nimic bun, din pacate.

   

   

   Reply ↓
9. 
   SIMONA / 20 September 2014 9:48

   Doar cine nu a fost plecat nu stie ce e dorul de casa !!! Sa te ia asa un dor de casa ,de parinti,de frati ,de lucrurile dragi !!! Sa mergi pe strada si sa plangi incet sa nu te auda sau sa te vada cineva (sa creada ca esti vreo ciudata!) de dorul de casa !!! E greu sa fii acasa printre straini !!!

   

   

   Reply ↓
10. 
    wsc / 20 September 2014 1:42

    Caiet dictando,metafore…pffff!!E plin de analfabeti afara!De aici si reputatia.

    

    

    Reply ↓
11. 
    Alexandra / 11 September 2014 16:23

    Ce frumos.. si ce bine te inteleg! Abia astept sa ajung inapoi acolo si sa-i spun Romaniei ce dor mi-a fost de ea!

    

    

    Reply ↓
12. 
    Me / 12 August 2014 15:18

    eu din cauza de dor… si din faptul ca nu ma gaseam pe mine acolo, m-am intors acasa! dar ciudat e ca atunci când te întorci, exista multa durere! Nu mai găsești acel “acasa” din mintea si sufletul tău. Viata tuturor a continuat in lipsa ta, si tu nu mai faci parte din ea! O iei iar de la început .. ca și cum ai fi murit și renaști ! Asta am simțit eu.. și nu numai o data!

    

    

    Reply ↓
13. 
    Eu / 7 August 2014 0:55

    Nu-mi mai este dor. Nici nu cred ca mi-a fost vreodata. Am fost ca o carte care a refuzat sa se deschida pana am plecat. Acum, odata deschisa cartea, filele incep sa se umple incetul cu incetul. Dar ceea ce nu am stiut este ca vor ramane pentru totdeauna paginile albe de la inceput.

    

    

    Reply ↓
14. 
    Ralu / 4 August 2014 22:44

    Multi dintre noi eram constienti ca suntem romani si acasa, problema e ca sunt altii la noi acasa care nu sunt romani si ei fac cartile. Ne e dor dar nu are cum sa ne fie dor de neavenitii care au jefuit si au redus tara aia la mizerie si haos. Sa fi roman in alta tara e sport Extrem acum.

    

    

    Reply ↓
15. 
    Gigi ea / 4 August 2014 13:04

    Da, adevarat, de-abia cand pleci devii cu constient de faptul ca esti român si ca ceea ce esti cu bune cu rele, se trage din asta.. La inceput cand devenea prea obositoare si rapida adaptarea, ma indreptam spre lucrul in care ma simteam ca acasa, masina (am putut sa aduc masina aici) si dadeam o tura. Era singurul loc cu adevarat familiar si unde eram “pe pilot automat”. Dupa o tura de vreo ora eram ca noua :). Recomand :). Cand ma intorc in tara mi se pare aproape ciudat ca se vorbeste pe strada româneste, nu doar in capul meu si la televizor :)). Mie mi-e dor de caldura sufocanta din Bucuresti (culmea), soarele la apus, tarabele taranilor, gradina cu fructe, apartamentul meu, modestia oamenilor, curatenia chiar si a celor saraci (ceea ce in vest e SF..), “dam o fuga la mare/munte ?”, chiar si de fitzele de pe terase..

    

    

    Reply ↓
• 
  clara / 6 August 2014 23:01

  Nu stiu ce lucreaza autoarea dar descrierea cred ca se potriveste fiecarui roman plecat. cine nu recunoaste ca nu- i este dor de acasa are o problema cu sine. Ani de zile mi-a fost dor de locul unde am crescut;, de oamnii dragi care au ramas la Bucuresti. Am trait 10 ani ca expat si de 2 ani traiesc intre Romania si o alta tara. Mi se pare ca mi-am regasit repererele. Romania m-a dezamagit de multe ori dar ramine acasa. Abia acum am realizat ca avem paduri superbe , ca muntii nu sunt goi, ca bunicii duc copiii la scoala, ca vecinul te ajuta daca ai nevoie sa umfli roata de la bicicleta, ca daca vecinul nu te vede citeva zile la rind vine sa bata la usa si sa intrebe daca totul este in regula.

  

  

  Reply ↓