Acum am înțeles că m-am îmbolnăvit singură

23 September 2015

Cred cu tărie că dezvoltarea celulei canceroase e generată de depresie. Mama mea a murit de cancer la doar trei ani după decesul tatălui meu cu care fusese căsătorită peste 50 de ani. Umblând prin secția de oncologie, începând cu anul 2000, am auzit multe, tare multe povești triste și am ajuns la concluzia că aproape fără excepție, adulții care dezvoltă celula canceroasă, în urmă cu 2, 3 – 4 ani, au avut în viața lor evenimente devastatoare. Decese, divorțuri, au fost părăsiți, au copii dispăruți sau fugiți de acasă, traume sufletești grele, pe care ei nu le-au putut depăși și s-au lăsat pradă depresiei. Dacă veți face acest experiment și veți întreba un bolnav de cancer dacă înainte de apariția bolii a fost profund trist și depresiv, fără excepție vă va răspunde că da.

Lacrimi

Acum am înțeles că m-am îmbolnăvit singură. Că nu am putut accepta că bărbatul iubit a plecat din viața mea, fără vreun motiv clar, palpabil sau de înțeles și că e atât de laș încât, după plecarea neanunțată, nu a mai vorbit niciodată cu mine. Am jelit trei ani pe un mormânt străin. Mi-am dorit să mor, considerând că viața mea nu mai are sens și rost. Câtă prostie?! Doamnelor, domnilor, nu vă mai întrebați „de ce”. Oamenii care ne părăsesc prin moarte nu au avut de ales și la despărțirea de ei trebuie să ne luăm „la revedere” și să ne continuăm drumul cu zâmbetul pe buze. Viața ne e dată în leasing. Nu e a noastră, nu noi stabilim condițiile. Oamenii care ne părăsesc pentru că așa vor ei, nu ne iubesc și nu ne-au iubit niciodată, așa că, mergeți mai departe, oamenii ăștia nu doar că nu merită lacrimile sau depresia voastră, nu merită nimic, cu atât mai puțin cancerul pe care îl veți dezvolta. Iubiți-vă mai mult pe voi înșivă decât pe orice străin poleit care intră în viață voastră, pentru că viață e unică sau cel puțin memoria noastră așa ne spune.

Pe Miriam o găsiţi întreagă aici

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Incel, hikikomori, băieți pierduți: o hartă a singurătății moderne

Latura întunecată a bărbaților „de treabă”

Să nu tragi de o femeie, să nu-i cerșești iubirea, să nu-i cazi la picioare…

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Just a good thought / 12 February 2019 13:07

    Buna,

    Iq si Gabriela.. Total de acord.
    Nu mai cautati boli, cautati-va pe voi, cautati intelesuri mai ascunse…si iubiti-va.
    Nu cautati cauza.in boala, cautati cauza care a declansat o boala.
    Stiintific vorbind, in corpul nostru se formeaza.constant, la secunda celule canceroase dar un corp si o minte sanatoase le anihileaza prin propriul.sistem de aparare.
    Cand suntem.stresati, suparati, agitati.si concentrati pe.orice mai putin pe cum ne simtitm cu adevarat, atunci organismul nu are putere de aparare si celulele alea scapa.
    Grija de sine e cel mai bun tratament.

    Fiecare poate sa aiba propria parere,dar sa nu traiti cu frica.Traiti cu iubire si incredere si credinta!Nu conteaza in ce, credinta sa fie.

    Reply
  2. raluca / 12 February 2019 7:58

    Tata a murit de cancer la 39 de ani. Eu aveam doar 12 ani. Ii placea munca si isi iubea familia, nu se pune problema de depresie… si totusi a facut cancer 🙁
    Eu cred ca sunt mai multi factori declansatori. Intr-adevar: pe primul loc este depresia, in stransa egalitate cu stresul. Dar apoi mai sunt factori precum: nu avem grija de sanatatea noastra, nu ne tratam (chiar si la o simpla raceala, spunem: eh… las ca trece cu un vin fiert si nu ar trebui sa fie asa), nu avem grija ce mancam, ce bem…

    Reply
  3. Oana P. / 12 August 2017 9:29

    Eu cred ca oamenilor care au trecut prin viata noastra, indiferent cum au ales sa plece, si cu atat mai mult daca i-am iubit, ar trebui sa le fim recunoscatori pentru zilele, anii sau clipele petrecute alaturi de ei…

    Reply
  4. Florica / 11 February 2017 8:56

    Orice afirmație ca aceea ca evenimente nefericite, depresii …etc preced cancerul ar trebui confirmate prin studii stiintifice care atestă acest lucru.

    Reply
  5. Dana / 11 July 2016 2:47

    Bullshit! Am 22 de ani si la 16 ani am făcut cancer, am stat doi ani internata. Am avut toată viața parte de fericire, răsfăț, iubire, nu am avut in viața mea nici un șoc, Tristețe, supărare, si nici in familie vreun caz asemanator! Si cu toate astea, am trecut peste tot!
    Terminat cu prostiile cu genetic si aiureli, fiți credincioși si optimiști si lăsați prostule.
    Soarta e deja făcută pentru fiecare, oricât de sănătos am mânca, nu am fuma sau alte prostii. Reveniri-va din somn 🙂

    Reply
  6. Gavriil Stiharul / 10 July 2016 9:14

    Este un mit. Se stie ca nimeni nu se imbolnaveste de cancer, ci se naste un teren care predispune la cancer. Mediul si viata nesanatoasa pot activa terenul. Acestea sunt cele mai credibile ipoteze stiintifice. Perceptia corecta fata de acesta teribila maladie ar trebui sa fie aceea ca stiinta medicala, in faza actuala, este neputincioasa si nu poate sa dovedeasca cauzale. “Acum am înțeles că m-am îmbolnăvit singură” este o afirmatie emotionala care te elibereaza de tensiune, dar necorecta.

    Reply
  7. Flore / 10 July 2016 8:39

    Depresia da, poate fi o cauza a dezvoltarii cancerului daca doar asta este tema articolului tau. Insa ma intreb daca un copil care are aceasta boala prin ce depresie a trecut?

    Cat priveste suferinta ce o suporti dupa plecarea din viata ta , a unui om pe care l ai iubit , este clar ca nu merita. Dar oare cati dintre noi reusim sa mergem inainte inca de a doua zi , ca si cand nimic nu s ar fi intamplat?

    Reply
    • IQ / 11 July 2016 17:47

      Copilul ala a rezonat cu emotiile celor din jur, in special ale mamei, chiar inainte de nastere. El n-are nicio vina, evident, ca a facut cancer, dar poate cei din jurul lui ar trebui sa se uite mai cu atentie la ce au facut / fac.

      Reply
  8. Gabriela / 24 February 2016 10:46

    Super, cine a inteles asta, ca defapt totul vine din gandirea noastra, are cele mai mari sanse de vindecare. Felicitari si vindecare grabnica. Eu recunosc ca singura m-am imbolnavit insa cancerul s-a dezvoltat pe o lovitura din prima copilarie. M-am vindecat pentru ca am inteles ca totul sta in puterea gandului meu insa am respectat si protocoalele medicale parcurgand etapele de tratament necesare. Mult succes si eu sper ca esti bine acum

    Reply
  9. LN / 12 February 2016 22:56

    NEVER go full retarded! E(sti) o jignire pentru toti cei care sunt sau au cunostinte bolnave de cancer. Site-ul asta incepe sa posteze din ce in ce mai multe cancanuri. Trist.

    Reply
  10. Adeline / 12 February 2016 16:33

    You are a disgrace to humanity! 😀

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro