Qi Bo este medicul legendar al Împăratului Galben, Huang Di. Discuțiile împăratului cu medicul său constituie fondul celui mai vechi tratat de medicina al lumii, Huang Di Nei Jing. Una dintre întrebările împăratului suna astfel: „Qi Bo, constat un fenomen straniu: zilele cresc, soarele revine, totuși supușii mei se plîng de o oboseală de plumb.” Oboseala/astenia de primăvară.
Multe viețuitoare hibernează. Altele fug de frig, migrează spre alte zări mai calde. Noi, nu. Noi ne adaptăm. Ne îmbrăcăm, încălzim culcușurile, ne izolăm de frig. Cu toate acestea, iarna constituie o încercare pentru organism. La finalul ei, simțim un fel de sfîrșeală, o scădere a elanului, a dorinței (și capacității) de rezistență.
În Europa, primii care au identificat fenomenul au fost nemții. Ei au numit asta „oboseală de primăvară” – „Frühjahrsmüdigkeit”. Termenul „astenie” a apărut de-abia în secolul al XVIII-lea; vine din greacă, compus din „a”, însemnînd privativ, și „stenos”, însemnînd forță; cu alte cuvinte, o lipsă de putere. După cum observa deja împăratul chinez, nicio altă specie nu-și permite o scădere de regim tocmai primăvara, cînd izbucnesc energiile vitale ale întregii naturi. Noi, oamenii, ne protejăm mai bine de iarnă, dar sfîrșitul ei ne găsește nepregătiți: lipsa de tonus, iritabilitatea, dureri de cap, tulburări digestive diverse, dificultăți de concentrare și memorare. Toate acestea sînt, de regulă, minore și de scurtă durată – cîteva zile, nu mai mult.
Elene Usdin
Melatonina
În abordarea occidentală, rolul principal pare a reveni melatoninei (hormon care favorizează somnul); secreția ei se petrece mai ales noaptea și predominant iarna, cînd nopțile sînt lungi. Odată ce ele se scurtează și luminozitatea crește, melatonina scade și devine predominantă serotonina, hormon diurn. Sporește dorința de acțiune. Schimbarea de ritm nu se efectuează bătînd din palme, ci implică o creștere a metabolismului, a producției de energie.
Qi Bo considera oboseala ca pe un semn al schimbării. Nevoile cresc și, mai ales, se diversifică; avem nevoie de ajutoare metabolice, vitamine și minerale, tocmai cele care, de multe ori, lipsesc în alimentația de iarnă. Vitamina C, de exemplu, cea pe care o caută urșii în leurdă, la ieșirea din hibernare. Sau vitamina D, produsă în parte de organismul nostru, dar numai în prezența razelor ultraviolete – ceea ce, iarna, se găsește mai rar. Unele studii sugerează că expunerea la lumină este mai eficientă dimineața: crește producția de serotonină și o frînează pe cea de melatonină, un „boost” matinal binevenit. Serotonina provine din triptofan, aminoacid esențial pe care îl aflăm în ouă, lactate, pește, nuci, dar și în căpșunile care tocmai încep să apară.
Mișcarea
E bine ca primăvara să sărim din pat de cum iese soarele. Activitatea fizică stimulează ansamblul sistemului nervos, pune în alertă psihicul. Probabil că nu ne vine să o facem, dar cu cît ieșim mai devreme din bîrlog, cu atît mai bine. Nu prea încotoșmănați, pielea are nevoie de lumină pentru producția de vitamina D. Lumină, vitamine, mișcare, interacțiuni sociale, stimularea intelectului. Practicile somatice blînde, cum ar fi yoga sau Pilates contribuie semnificativ în lupta cu astenia. La fel, osteopatia și kinetoterapia. Ele „trezesc” trupul și creierul, aduc ordine și echilibru între segmentele corpului, armonizează activitatea neuropsihică.
În gîndirea chineză, primăvara corespunde organului-funcție „ficat”, responsabil de dinamizarea energiei ancestrale și distribuirea ei în organism. Aspectul energetic dinamic este „yang”, toate meridianele de energie dominantă yang sînt implicate în schimbare și solicitate primăvara, sub controlul ficatului. Efortul poate fi susținut prin aport de fructe și legume proaspete, alimente cu gust usor acid care favorizează ficatul. De folos sînt și unele plante; în primul rînd, astragalul în infuzie (Astragalus membranaceus), care se poate găsi în magazinele naturiste, și păpădia (Taraxacum officinale) ale cărei frunze fragede se pot consuma ca salată.
Viața în societatea contemporană aduce o dificultate suplimentară: progresul. Activitățile tradiționale de iarnă erau limitate, adesea desfășurate în interior, ceea ce nu mai este cazul astăzi. Muncile cîmpului se sistează iarna, nu și cele de birou. Nu ne mai modificăm nici ritmul somnului; „hibernarea” nu se potrivește vieții moderne, nu ne putem permite să dormim mai mult, cînd nopțile sînt lungi. Apar schimbările bruște de temperatură, care solicită mecanismele de adaptare, schimbarea orei… Rezultă dereglarea fine-tuning-ului fiziologic și, în final, astenia.
Primăvara se pregătește din iarnă
Mobilizarea energiei presupune să avem „marfă” în rezervă. Excesele alimentare aferente sfîrșitului de an sînt mult în urmă; după respectivele sindrofii, este bine să fie adoptat un regim echilibrat, dar fără să ne războim prea mult cu cele cîteva kilograme în plus. Primăvara este momentul ideal pentru a le da jos, avem nevoie chiar de rezerva asta. Qi Bo spunea: „Ficatul se trezește, vrea să ducă energia în toate direcțiile. Dar dacă rezervele sînt goale, mișcarea se oprește.”
În practica mea, un punct de acupunctură este nelipsit în abordarea asteniei de primăvara: Tou Wei, al optulea punct al meridianului „stomac”. El este la intersecția dintre cuplul stomac-splină, responsabil cu gestiunea rezervelor, vezica biliară, aspectul dinamic al ficatului, cu răsunet în sfera psihologică, și Yang Wei Mai, meridian extraordinar care interconectează ansamblul energiilor yang.
Primavara este inevitabilă, necesară, minunată. Astenia de primăvară, însă, nu. Ea poate fi prevenită, evitată, combătută. Qi Bo și Galben Împărat o știau cu milenii înaintea noastră.
Vă salut și vă îndemn să aveți grijă trup și suflet de voi.
Pe săptămîna viitoare,
dr. Carip, practică liberală în dietetică, osteopatie, acupunctură și auriculoterapie
Citiţi şi
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
