Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Anca Sfâriac

Anca Sfâriac

8 articles
Ademenită și sedusă de viers și grai, scriiturile de orice fel au devenit patria mea. Aceeași dragoste m-a făcut literată și mă joc cu mare drag la catedră cu copiii și cuvintele. Cuvântul pus jos îmi dă sens și mă lasă liberă, lângă cei trei copii, bărbat și caruselul vieții. Și când vine iar vremea, deschid cărțile sau înmoi penița virtuală în călimara cu idei ce se vor citite.
Life Bites Târgu-Mureș

Am vândut calul

by Anca Sfâriac / 18 July 2016

Când foamea primează. Când instinctul domină. Când stomacul dictează. Când somnul sărăciei în care te lași căzut naște monștri ce-ți dirijează alegerile. Suntem în zona examenelor. Zarvă mare printre cei de-a VIII-a. Vorbesc doar despre ei pentru că sunt în fapt și pentru că nu s-au afișat încă rezultatele și …

Life Bites Târgu-Mureș

Fatalist băiat. Pardon, bărbat la 40 de ani

by Anca Sfâriac / 16 February 2016

Văd tot mai des oameni care s-au oprit undeva, într-o stație, și stau acolo. Trenurile vin, pleacă, ei nu le mai văd. Şi, tiptil, pe nesimțite, se instalează teama. Le e frică de trenuri, de impiegați de mişcare, de macazuri, până și de anunțurile vuitoare cum c-ar veni un alt …

Life Bites București

Minților, când vă vine să vă duceți, unde vă duceți? (II)

by Anca Sfâriac / 2 December 2015

– continuare de la Minților, când vă vine să vă duceți, unde vă duceți? – Viața reală nu se sfârșește asemenea poveștilor. Ea însăși e o poveste. Buni s-a reîntors la familia fiului ei, nu înainte să îngaime pe ulița satului ei un cântec  vechi. Foicică, foaie lată, Mamă, iubitul …

Talk Tabu Târgu-Mureș

Iubitul meu virtual

by Anca Sfâriac / 14 November 2015

Am iubit și eu virtual cândva. Și-a fost cu tot tacâmul, fluturași, zâmbete pierdute în zări, inimi bătând nebunește pentru nimic. Cine spune că iubirea virtuală nu se pune, n-are dreptate. Și-ncă cum se pune. Ți se pune pe creier, pe inimă și pe toate organele. Nu știu ce probleme …

Women R Us Târgu-Mureș

O mână de femei. Singure

by Anca Sfâriac / 1 November 2015

Mă tot gândesc, de ceva vreme, la femeile singure și încerc să caut un numitor comun de genul „așa da” sau „așa nu”. Și-apoi mintea vine ea singură să mă certe să alung din nou judecățile. De ce n-ar fi singure, dacă asta vor? Ei, minte ce-mi ești, dar unele …

Life Bites Târgu-Mureș

Mi-e teamă de școală

by Anca Sfâriac / 16 September 2015

“Nu învățați pentru școală, ci pentru viață”, spunea discursul doct din curtea școlii. Care viață? În spatele meu sau, mai posibil, paralel cu mine, în spatele oglinzii invizibile, e fetița care acum câțiva ani credea că atunci când ești părinte de școlar, ești pe deplin matur și responsabil. Mă priveam …

Talk Tabu Târgu-Mureș

Ia-ți o fustă, femeie!

by Anca Sfâriac / 3 September 2015

Îmi spunea. Și pantofi cu toc! Considera de o vulgaritate neiertătoare etalarea degetelor în sandale, oricât de pudrate, pedichiurate, unse cu alifii ar fi fost. O grosolănie. Dar povestea, de fapt, e despre fustă. Fusta trebuia să fie! Mare parte din mine mustește de testosteron. Ieșit și în analize, pe …

Life Bites Târgu-Mureș

Minților, când vă vine să vă duceți, unde vă duceți?

by Anca Sfâriac / 13 August 2015

Îmi petrec ziua lângă o bătrânică cu Alzheimer. Îmi culc fetița pe patul ei bătrânesc. „Mami, patul ăsta miroase urât.” Îi spun că e miros de casă de la țară, de femeie bătrână. Nu e urât, e altfel. E mirosul copilăriei noastre la bunici. Bunica șuieră un cântec demult uitat. …

catchy.ro