– continuare de aici – La puţin peste un deceniu, mă întorc pe litoralul românesc. Luna de fiere. Aia de după divorţ. O petrec cu fiul meu. Găsim camere în Olimp. Pe vremea comunismului – o bijuterie, azi – staţiunea celor ce-au lăsat orice speranţă. Un loc cu apă şi …

Mi-am organizat propria nuntă. Viitorul meu soţ a vrut să-mi facă cadou o noapte de mireasă. O minivacanţă în Los Angeles m-ar fi atras mai mult. Mi-a promis că va fi timp şi pentru aia. N-a mai fost. Plecam din România, era în acelaşi timp o petrecere la care îi …

– continuare de aici – – Cora, cred că e timpul să ne anunţăm logodna. – Logodna? Nici gând! Alain, nu cred că ai înţeles, nu se petrece nimic între noi, nimic. – Am discutat şi cu tatăl tău, crede că treci printr-o perioadă de efuziune pragmatică, te-a cucerit şi …

Aveam 13 ani. Şi eu, şi tata eram divorţaţi. Împărţeam masa de la bucătărie şi o cafea cu lapte. El fuma. Nu ştia încă că mai pufăiam şi eu, când îşi uita ţigările acasă. Stăteam la bia, bunică-mea, care se îngrijea de sufletele noastre. Pe moment era la biserică, unde …

Marta îl aştepta goală, cu două pahare de Martini, sec, în mâini. Aveau o relaţie fizică sănătoasă, bazată pe lipsă de modestie şi de prejudecăţi. Mai aveau o admiraţie, destul de fragilă, unul pentru celălalt şi o lipsă confortabilă de aşteptări. De sentimente fuseseră probabil sterilizaţi la naştere, se înşelau …

– Duminică vine mama la masă. Călcam rufe. Am scos fierul din priză. Când ţi se sparg neuronii precum baloanele de săpun, nu e bine să te joci cu focul. – Stai! De ce dai? Nu eu am chemat-o, s-a invitat singură… Îl loveam în piept, peste faţă, fără milă. …

Azi mă simt ca Ileana, unica şi preafericita Cosânzeana. Sun de dimineaţă pentru un taxi, am o programare pentru un consult la un specialist în ale capului, la spital. Ale capului, dar nu nebunele, deşi am şi din alea câteva, ci nas, urechi şi alte măruntaie. Folosesc aceeaşi firmă de …

„Soarele s-a topit şi a curs pe pământ”. Labiş. Se trezise dintr-o poezie. Soarele îl trezise, alunecându-i un sărut pe faţă, o mângâiere. Simţea că e tot de ce avea nevoie. Ligia dormea cu fruntea sprijinită de dosul lui de palmă. Încet-încet teama începu să-i tragă sufletul afară din cămaşă. …

Pe Valeriu l-am cunoscut online. Era un tip plăcut, nu încerca să se impună cu orice preţ, ca marea majoritate a bărbaţilor pe care îi cunoscusem. Locuiam în oraşe diferite, la o distanţă destul de mare unul de celălalt. Eram la vârsta la care carierele iau cuvântul înaintea noastră, aşa …

Soldaţii se înghesuiau pe treptele trenului, se aplecau periculos pe ferestre pentru o ultimă îmbrăţişare, pentru un sărut. Neveste tinere, iubite strângeau lacrimi între pleoape, agăţându-se de gâtul deja ros de postavul aspru, o durere ce abia dădea să se nască. Jumătatea şefului de gară, o femeie uscată şi cu …