Mă puse dracu’ să intru într-un magazin de bricolaj, duminică dimineaţă. Mă documentez în vederea achiziţionării unui şemineu. Şi am început cu studiul de piaţă. Însă, ce am văzut acolo…
Nici nu s-a terminat bine februarie şi toate muierile au înnebunit: cumpără în disperare jardiniere, ghivece, seminţe de roşii, castraveţi, ridichi, salată şi flori.
Să nu uit de seminţele de pătrunjel, mărar, măghiran şi alte plante aromatice.
În drum spre casa de marcat mai adaugă şi niscaiva ghivece cu orhidee şi… bulbi de zambile care de-abia aşteaptă să înflorească. Cum să vă spun eu vouă, da’ aşa hidoşi mi se par bulbii ăia care dau să sară din ghivece împreună cu rădăcinile care arată ca nişte vene explodate, că nu-mi mai arde de nicio floare. Las’ că-mi iau d-alea tăiate, că îmi place cum miros zambilele.
Cică la ultima şedinţă de terapie le-a fost recomandată reconectarea cu natura. Şi cum nu au timp să umple de căpiate prin pădure, s-au apucat de grădinărit.
Nu ştiu cum se împacă manichiura perfectă cu zgârmatul în pământ şi unde e senzaţia de relaxare prin murdărire, dar gusturile nu se discută. Da, ştiu că sunt mănuşi speciale pentru grădinărit şi dacă nu ai, poţi să pui nenorociri d’alea ce seamănă cu prezervativul, dar se duce naibii conectarea cu natura. Să vezi, natura naibii, când dai de râme în sacul cu pământ. Yeaks!
În fine, mă duc şi eu că oaia să mă uit. Mă priponesc cu o privire inteligentă în faţa raftului cu seminţe: roşii de 7 feluri: rotunde, lunguieţe, cherry roşii, cherry galbene, roşii roşii, roşii galbene. Acu’, ce să zic: mişto rău pozele de pe plic. Continui să mă dau interesantă şi studiez un pliculici d’ăsta: 2 g seminţe care trebuie puse în sera de răsaduri, apoi plantate în ghiveci/seră. Scria acolo pe spate cum se plantează, când şi unde. Ca la blonde. Fix pentru mine!
Acu’, dacă tot am seră acasă, zic să mă fac utilă şi să-i fac cadou soţului ceva de muncă: îi iau jucării de grădină. Să începem cu seminţele: câte 1 plic din fiecare legumă/ plante aromatice şi vreo 3 plice (!) cu garofiţe.
Investiţie:
– Jardinieră + farfuriuţă – 4 buc
– Ghivece + farfuriuţă – 5 buc
– Seră cu capac – 4 buc
– Suport special pentru răsad – 4 buc
– Pământ de flori (o fi şi pământ de legume sau special pentru boscheţi aromaţi?) – 2 buc x 40 l (de ce se măsoară pământul în litri şi nu în kilograme?)
– Scule şi unelte specifice
– Mănuşi
– Şi neapărat… seminţe. Multe.
Mândră nevoie mare mă duc la casa de marcat.
Bip, bip, bip… 670 lei. Cââââtttt?
– Mă scuzaţi, da ce am cumpărat de banii ăştia?
– Seminţe, doamnă. Sunt destul de scumpe.
În spatele meu, coadă. Am scos cardul şi jap cu el.
Ies ca prostu’ şi mă uit pe bon. Roşii – 63 lei, roşii – 140 lei…
Băi, fugi d’aici! 5g de seminţe hibrid 140 de lei? Adică nici nu pot să iau seminţe de la ele? Că mamaie avea pe pervaz pe un ziar seminţe de la an la an. Mai bine luam de la Suceava, de la baza de seminţe, d’alea adevărate. Cu obligaţia de a returna 10% din seminţele produselor recoltate.
La un calcul simplu: o tonă de bani, muncă cât cuprinde (dureri de şale incluse), roşiile mele se coc atunci când m-am săturat de roşii de cumpărat. Plus că se mai adaugă suportul special pe care se ridică planta (o sârmă în spirală – că suntem profi, nu?) şi folia pentru solar + apă de udat.
Hai, săriţi cu gura: nu ştii să te deconectezi şi să apreciezi produsele bio crescute în propria grădină! Ce exemplu dai copilului? Draga mea, ai o problemă: du-te la terapie să ţi-o rezolvi!
Nu mă duc! Că mă pune să mă apuc de agricultură.
Rămân la şemineu: muncesc o dată şi am căldură toată iarna. În fiecare iarnă.
Dragelor, o cărămidă de sticlă nu aţi cumpăra! Sau măcar o bormaşină să o faceţi cadou omului cu sugestia: „Poate fac/facem/faci un foişor să avem unde lenevi la vară”.
PS: De nervi, m-am oprit în prima piaţă şi am cumpărat 1 kg de roşii. Gata coapte. Le-am mâncat în maşină şi jur că chiar miroseau a roşii. Aveau şi gust; ăla cred că era din capul meu, de nervi.
Pe Gabriela o găsiți toată aici.
Citiţi şi
Seexul după 40 de ani sau despre sfârșitul cumințeniei
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
