Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

„Bărbatul este cel care uită cel mai des să-şi manifeste afecţiunea în cuplu pentru că nu este învăţat să-şi manifeste afecţiunea şi nici să o primească” – Oana Nicolau, psihoterapeut de cuplu

3 August 2018

(…)

Spuneai că 8 din 10 cupluri care vin la terapie se confruntă cu lipsa de afecţiune. Nu e cam mult?

Majoritatea celor care vin la terapie se confruntă cu probleme de lipsă de afecţiune. Mai exact, ei uită să-şi mai manifeste afecţiunea unul faţă de celălalt. Dacă la începutul relaţiei erau foarte orientaţi către a oferi, către a arăta emoţii, sentimente trăiri, odată ce relaţia devine stabilă şi închegată, ei uită s-şi mai manifeste afecţiunea şi trăiesc cu impresia că lucrurile acestea sunt de la sine înţelese.

Pare că suntem o ţară de trişti…

Nu trişti. Unii dintre ei nu consideră că mai e nevoie să facă ceva pentru relaţie, să mai aducă energie, dovezi de iubire.

Este un studiu efectuat ca la carte sau doar o constatare personală?

Este un studiu efectuat de mine, ca la carte, pe un eşantion de aproximativ 1000 de cupluri. Este un studiu personal pe care l-am făcut în 10 ani de experienţă de lucru cu cuplurile.

Şi dacă nu e iubire, atunci ce ne mai motivează? Ce îi mai motivează pe aceşti oameni? Sau nu neapărat nu mai e iubire?

Nu neapărat nu mai e iubire. Ei nu că nu se mai iubesc, căci asta constat în cabinetul meu. Ei se iubesc doar că li se pare de la sine înţeleasă această iubire. „Sigur că te iubesc, dar nu consider că mai trebuie să-ţi spun că te iubesc, nu consider că mai trebuie să-ţi fac cadouri, să te iau în braţe, să petrecem timp împreună. E normal că te iubesc dacă suntem împreună.” Cam asta e povestea lor. Nu că nu mai există iubire ci că nu mai există manifestarea iubirii în forma în care exista la începutul relaţiei.

cuplu despartire maini

Are legătură şi cu vechimea cuplului? Cu cât cuplul e mai vechi, cu atât iubirea păleşte mai mult?

Nu păleşte. Au fost cupluri cu care am lucrat şi care la terapie au ales că cea mai bună decizie este să se despartă. Acelea au fost cuplurile la care iubirea a pălit. Dar sunt cupluri care se iubesc şi după 10-15 ani de căsătorie sau mai mult, doar că nu-şi mai manifestă iubirea în forma în care o făceau la început. Şi acolo intervin nemulţumiri pentru că se simt neiubiţi şi frustraţi. Asta duce la discuţii şi asta îi aduce în cabinet.

Căsătoria e una dintre probleme? Se spune că odată cu căsătoria oamenii devin mai siguri pe ei şi uită să mai fie atenţi la exprimarea emoţiilor…

De obicei asta se întâmplă după căsătorie. O altă nemulţumire şi o altă cauză este legată de îngrijirea personală. Şi când spun îngrijire personală, nu mă refer doar la felul în care ne coafăm, ne îmbrăcăm, ci inclusiv partea de sănătate fizică şi emoţională. Adică, oamenii nu mai sunt preocupaţi de propria persoană. Devin preocupaţi de bunăstarea familiei, să muncim să, facem bani, apoi vin copiii şi sunt foarte preocupaţi de creşterea şi educarea copiilor şi astfel, persoana proprie ajunge undeva pe locul  3 sau 4.

Dacă ar fi să facem un top al cauzelor care duc la lipsa manifestării afecţiunii în cuplu, care ar fi acesta?

Principala cauză este că oamenii consideră că iubirea este un dat..

Din ce cauză consideră asta?

Păi dacă tot ne-am întâlnit şi ne-am luat, e normal că dacă încă suntem împreună că încă ne iubim. Atunci mai trebuie să fac ceva? Nu mai trebuie să fac nimic. Da, dar tu nu-mi arăţi asta? Păi de ce trebuie să-ţi arăt? Tu nu ştii că te iubesc?

(…)

Şi dacă totuşi nu mai e iubire?

Nu mai e iubire atunci când cei doi nu mai fac asta. Atunci când cei doi sunt foarte dedicaţi familiei pe întregul ei, cu copii, cu tot ce înseamnă, atunci când sunt orientaţi către acumularea de bunuri materiale, atunci când cei doi uită să mai fie ei doi ca şi cuplu.

Atunci se poate întâmpla ca iubirea să nu mai existe. Dar nu înseamnă neapărat finalul relaţiei. Sunt oameni care rămân împreună toată viaţa fără să mai existe iubire între ei, sunt foarte buni prieteni, colegi de apartament.

Adică o relaţie poate continua doar din respect sau commitment?

Da, sunt foarte multe relaţii care rămân aşa. Nu se mai iubesc, nu mai există afecţiune între ei şi ei decid să rămână împreună fie pentru că au acumulat nişte bunuri şi nu vor să le împartă, fie pentru că au copii…

Poate rezista un cuplu doar din respect şi commitment, dar asta nu înseamnă că vreunul dintre ei este fericit. Şi mă refer la ei doi ca adulţi, dar şi la adulţi. Din două rele, e bine să alegem răul cel mai mic. Atunci când cei doi nu se mai iubesc, nu mai au nimic din ceea ce înseamnă o relaţie de cuplu, mai ales dacă există şi discuţii certuri, conflicte, violenţe, este de preferat ca cei doi să se despartă.

 

Citește tot articolul aici.



Citiţi şi

Fotografia și citatul zilei – „Eu sunt o scrisoare de dragoste”

Bărbații nu plâng și nu se vaită niciodată

De ce iubim pisicile?


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,220 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro