Câteva clarificări despre vaccinul-candidat anti COVID-19 anunțat de Pfizer/BioNTech

16 November 2020

Știu că toți avem nevoie de vești bune și de speranță, dar întotdeauna am crezut că realitatea e cel puțin la fel de importantă ca speranța. Așadar, mai jos, câteva clarificări scurte despre vaccinul-candidat anti COVID-19 anunțat cu surle și trâmbițe de Pfizer/BioNTech.

În primul rând trebuie înțeleasă diferența dintre eficacitatea și eficiența unui vaccin. Eficacitatea poate fi asemănată cu testarea unei noi mașini în condiții foarte controlate (de laborator), în timp ce eficiența ne spune cum se comportă mașina respectivă în viața reală, unde mai dă într-o groapă neașteptată, mai trece peste un cui pe stradă.

Procentul de 90% anunțat ieri pentru vaccinul-candidat se referă la eficacitatea lui, adică la cum se comportă în condiții foarte atent controlate. Apoi, rata respectivă este cea măsurată la 7 zile după administrarea celei de-a doua doze a vaccinului (28 de zile după prima doză) și nu știm încă cum va varia această eficacitate în continuare. Trebuie să așteptăm datele.

Ce putem spune ACUM: atunci când este administrat în condiții foarte bine controlate, acest vaccin-candidat protejează suficient timp de cel puțin 28 de zile de la prima administrare. Nu știm exact cât durează această protecție și (chiar mai important) nu știm exact care este tipul de eficacitate despre care s-a vorbit ieri referitor la acest vaccin-candidat.

Din motivele expuse mai sus este incorect în acest moment să facem comparație între eficacitatea vaccinului-candidat anti COVID-19 și celelalte vaccinuri existente, deja funcționale de ani de zile (ex. rujeolă, variolă, etc.). La primul vorbim încă despre mașina aflată în teste ca de laborator, la celelalte vorbim despre mașini care circulă în lumea reală, pe străzi reale.

Există în general trei tipuri de eficacitate a unui vaccin:

  1. Este eficace în a ne proteja împotriva infecției cu coronavirus.
  2. Este eficace în a ne proteja împotriva bolii COVID-19.
  3. Este eficace în a ne proteja împotriva formei severe a bolii COVID-19.

Desigur varianta 1 este cea mai de dorit, dar în acest moment nu știm exact la care dintre cele trei tipuri de eficacitate se referă pragul de 90% anunțat pentru vaccinul-candidat. Există vaccinuri (ca unele vaccinuri gripale) la care s-a observat eficacitate doar împotriva severității bolii, ceea ce înseamnă că virusul este încă transmis la alții. Putem fi liniștiți însă că toate cele trei tipuri sunt măsurate în studiul Pfizer/BioNTech și, mai curând decât credem, vom afla detalii cu privire la rezultate.

Încă un rând de rezultate importante pe care trebuie să le așteptăm sunt cele referitoare la protecția oferită bătrânilor, cea mai vulnerabilă categorie la COVID-19. Și în cazul altor vaccinuri, bătrânii sunt mai puțin protejați decât alte categorii. Rămâne și aici să vedem rezultatele vaccinului candidat.

Speranță? Sigur! Dar speranță pentru lucrurile reale. Cel mai îmbucurător lucru din anunțarea acestor rezultate foarte preliminare este că vaccinurile dezvoltate pe baza acestei tehnologii par să funcționeze (ARNmesager, am explicat într-o postare anterioară ce este această tehnologie, text disponibil și pe HotNews). Ceea ce e o veste foarte bună mai ales că există alți 3 candidați aflați în faze avansate ale studiilor clinice care folosesc același tip de tehnologie precum candidatul Pfizer/BioNTech.

Așa ca fapt divers, studiile clinice pentru acest vaccin-candidat se desfășoară cu voluntari din Germania, Turcia, SUA, Brazilia, Argentina și Africa de Sud. Cinste lor.

Important este și că dozele din acest vaccin-candidat trebuie depozitate la -70 grade Celsius, în timp ce celălalt vaccin-candidat important trebuie depozitat la -20 grade Celsius. Despre distribuția vaccinului anti COVID-19 și de ce este asta cea mai importantă provocare de siguranță națională a României am scris aici.

Ca să folosesc o analogie pe care am mai folosit-o, cea a calificărilor la un Campionat Mondial de Fotbal️ . Dacă în primăvară cam toți candidații jucau încă în calificări sau în primele meciuri din grupă, astăzi avem deja câteva vaccinuri-candidate care au ajuns în semifinale și au intrat cu un scor bun în repriza a doua.

Deci sperăm, dar rămânem realiști. Pentru creier așa e cel mai sănătos.

Breaking news! Compania americană Moderna a anunțat cu bucurie astăzi că vaccinul lor anti-Covid-19 este eficient în proporție de 95%, conform datelor preliminare. 

Vlad Mixich este specialist în politici de sănătate, cu experiență profesională în șapte țări și președinte al Observatorului Român de Sănătate. Autorul textului precizează că nu a beneficiat și nu beneficiază de susținere financiară sau de altă natură din partea industriei farmaceutice.

Și încă un text lămuritor 

Convins de sutele de întrebări venite ca urmare a publicării unui text despre vaccinarea COVID-19, care este cea mai mare provocare de siguranță națională a României din ultimii 20 de ani, am încercat să explic simplu și pe înțelesul oricui care sunt tehnicile folosite în prezent pentru a produce candidații de vaccin COVID-19. În aceste explicații se găsesc și răspunsurile la câteva întrebări firești sau conspiraționiste pe care le-am văzut frecvent puse. E puțin probabil ca acest text să se viralizeze, pentru că nu se bazează nici pe opinii de cântăreți, nici pe ziceri de vedete suave. Dar existența unor astfel de explicații în spațiul public este relevantă pentru ca scuza necunoașterii să nu mai poată exista.

ȚEPII

Noul coronavirus are pe suprafața sa mai multe proteine, una dintre ele fiind deja celebra ’proteină cu țepi’ (proteina S sau spike). Prin intermediul unei regiuni de pe această ’proteină cu țepi’, virusul se agață de celulele umane pentru a pătrunde hoțește în interiorul lor și a le infecta. Dacă avem deja anticorpi produși de corpul nostru împotriva coronavirusului, aceștia se vor năpusti asupra acestei ’proteine cu țepi’ a virusului și se vor așeza pe ea ca un capac, împiedicând astfel coronavirusul să se mai agațe de celulele noastre și să le infecteze.

Problema majoră a omenirii în acest moment este că acești anticorpi sunt produși de corpul nostru la zile bune după ce am fost deja infectați cu noul coronavirus. Cum facem să producem acești anticorpi în corpul nostru înainte de a ne infecta? Mai simplu: cum facem rost de capacul acela pe care să-l punem pe ’proteina cu țepi’ a coronavirusului din primele momente când intră virusul în corp? Există mai multe răspunsuri posibile la aceste întrebări, răspunsuri a căror validitate este testată în prezent cu ajutorul a mii de cercetători și a zeci de mii de voluntari înscriși în studiile respective.

TRADIȚIE

O parte dintre vaccinurile COVID-19 candidate se bazează pe tehnica tradițională a producerii unui vaccin: virusul este cultivat în laborator și apoi ucis sau slăbit și administrat pentru a familiariza corpul cu virusul respectiv și a produce capacul de care avem nevoie astfel încât, atunci când ne vom întâlni cu varianta sălbatică și agresivă a coronavirusului, să ne putem apăra. O serie de vaccinuri COVID-19 candidate sunt produse folosind această tehnică tradițională, în special în China.

Dar există și o serie de metode mai moderne de dezvoltare a vaccinurilor candidate COVID-19, unele bazate pe tehnici de inginerie genetică. Trebuie spus că ingineria genetică este de la diavol în aceeași măsură în care și despre primele mașini sau despre primul cinematograf s-a spus că vin de la Ucigă-l Toaca. Principiul de bază al acestor metode este că se lucrează cu anumite părți din genomul virusului, deci nu cu întregul virus viu sau slăbit. Așa, cam cum scoatem icrele din pește, așa și aici se lucrează doar cu acea genă din genomul virusului care produce ‘proteina cu țepi’. De subliniat că niciuna dintre tehnicile respective nu duce la modificarea în vreun fel a ADN-ului nostru, uman.

INGINERIE

Cea mai promițătoare tehnică, folosită deja în producția unor vaccinuri candidate COVID-19, este cea în care, pe baza acestei gene care produce ‘proteina cu țepi’ se sintetizează un ARN mesager ulterior învelit într-un soi de ambalaj de grăsime mai mic decât ce putem vedea la un microscop.

Dacă nu vă mai amintiți din liceu la ce este bun ARN-ul mesager: este acea moleculă care copiază anumite porțiuni din ADN-ul nostru, proces numit transcripție. Pentru cei încă neliniștiți, trebuie subliniat că acest proces este cât se poate de natural, de bio, de mama și tata lu’ organic.

Foarte interesant este că, în această tehnică, o parte din cărămizile acestui ARN mesager sunt interschimbate în laborator în așa fel încât să ajute sistemul nostru imunitar să producă mai repede acel capac de care avem nevoie. Dar fără să alerteze inutil tot sistemul nostru imunitar pentru că, nu-i așa?, nu avem de-a face cu coronavirusul sălbatic, ci doar cu o mică părticică țepoasă din el.

O altă tehnică utilizată pentru producerea unor vaccinuri COVID-19 candidate a fost deja folosită pentru fabricarea vaccinului contra hepatitei B. Gena care produce ‘proteina cu țepi’ a coronavirusului este introdusă în ADN-ul unui celule inofensive, de insectă de pildă, și acolo, în acea celulă gazdă, această genă fabrică ‘proteina cu țepi’. Celula gazdă care conține de-acum ’proteina cu țepi’ a coronavirusului, dar fără să fie coronavirus, este transferată apoi în corpul nostru, unde sistemul imunitar învață să producă capacul care să ne apere de coronavirusul sălbatic.

Cea de-a treia tehnică utilizată în producerea unor vaccinuri COVID-19 candidate introduc gena care produce ‘proteina cu țepi’ a coronavirusului într-un vector viral. Ce este acest vector viral? Pur și simplu un virus foarte slăbit și inofensiv (de exemplu, un adenovirus) care este folosit ca vehicul pentru a transporta gena care produce ‘proteina cu țepi’ în corpul nostru fără să ne expună la coronavirusul sălbatic.

MUTAȚIILE

Rămâne încă să vedem care dintre tehnicile simplist descrise mai sus au dus la apariția unui vaccin COVID-19 suficient de sigur și de eficace. În prezent, avem 10 candidați în faze avansate de testare și în câteva luni vom afla rezultatele. În funcție de aceste rezultate, vom avea un vaccin care previne complet COVID-19, sau unul care previne doar formele severe de boală. România are asigurat accesul la 6 dintre acești candidați, datorită faptului că suntem membri ai Uniunii Europene (alte țări din apropiere, abia speră la unul din zece).

Orice comparație sau analogie între vaccinul anti COVID-19 și vaccinurile gripale fac parte din categoria „bătutului de câmpii”, cum plastic explică Octavian Voiculescu, cercetător în biologie moleculară și genetică la departamentul de fiziologie al Universității Cambridge. Deocamdată nu sunt dovezi că mutațiile coronavirusului au vreo influență asupra ’proteinei cu țepi’. Și chiar dacă astfel de mutații vor apărea, nu este deloc greu și costisitor să schimbi matrița vaccinului și să produci unul actualizat. În plus, mutațiile acestui coronavirus sunt cele mai monitorizate public din istoria științelor vieții: imposibil să apară ceva îngrijorător fără să aflăm imediat.

Punctual pentru noi, în România, provocările majore rămân mai degrabă în aria organizării și comunicării, decât în cea științifică. Distribuția eficientă a viitorului vaccin, acceptarea vaccinării, prioritizarea categoriilor de populație la vaccinare și administrarea așteptărilor sunt toate probleme de care trebuie să ne ocupăm noi, aici, în curtea noastră. Conspirația mondială prin care ne va fi schimbat ADN-ul trebuie să mai aștepte.

Acest text se bazează pe informațiile prezentate de Dr. Simona Ruță, profesor universitar în virusologie la Facultatea de Medicină din București, în timpul Conferinței Naționale de Microbiologie și Epidemiologie, și pe informațiile prezentate în revista Nature (The race for coronavirus vaccines: a graphical guide, Aprilie 2020).



Citiţi şi

Care e faza cu vaccinul

Noul vaccin anti-covid-19 de la Moderna anunțat ca fiind mai eficient ca cel de la Pfizer

Femeile din umbră – Véra Nabokov

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro