Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Cealaltă jumătate

11 May 2020

Prin faptul că scriu aceste rânduri pe propriul laptop din confortul propriei mele sufragerii, provocările mele în această epocă bizară a autoizolării nu au nimic de-a face cu supravieţuirea, păstrarea unui loc de muncă sau asigurarea hranei pentru familie. Tu, pentru că tu citeşti textul – lucru pentru care îţi sunt recunoscătoare – eşti un adevărat cunoscător al tehnologiei, ai o conexiune la internet rezonabilă şi ceva timp liber. Viaţa, categoric, nu este deloc ideală, dar cele mai rele aspecte pentru cei mai norocoşi dintre noi, cei care nu am fost direct afectaţi de această teribilă boală, sunt neplăcerea sechestrării în case, timpul prea mult petrecut în faţa monitoarelor şi poate o uşoară anxietate.

Tehnologia le-a permis unora dintre noi să muncească în continuare, să înveţe de acasă sau să îşi distreze copiii, să se conecteze cu familia şi prietenii şi să primească livrări la uşa locuinţei. Ne-a permis să facem mişcare, ieftin sau gratis, şi să vedem cele mai noi videoclipuri, filme şi reţete – toate la doar câteva click-uri distanţă. Viteza internetului a ţinut pasul cu fiecare dintre noi, iar infrastructura de stocare de asemenea.

Mai mult de atât, tendinţele în materie de tehnologie emergentă şi transformatoare s-au accelerat. Imprimantele 3D au furnizat echipamente de protecţie personală când pieţele globale au rămas fără stocuri. Computerele de ultimă generaţie pot fi utilizate pentru a monitoriza fluxurile de trafic şi marile adunări de persoane, cu scopul de a le furniza autorităţilor informaţii în timp real. Totodată, adoptarea avansată a tehnologiei pentru simularea computerizată de mare putere a plierii proteinelor îi ajută pe oamenii de ştiinţă să combată COVID-19, prin generarea unei structuri moleculare tridimensionale a coronavirusului.

Privind mai departe, pe măsură ce guvernele discută şi planifică strategii de ieşire din criză, devine tot mai evident că o economie, cu cât este mai digitalizată, cu atât îşi va reveni mai repede şi mai bine. Acelaşi principiu se aplică şi pentru afaceri. Cu cât sunt mai digitalizate procedurile unor companii, cu atât mai uşor le va fi acestora să treacă de criză şi să se recupereze. Iar asta e valabil şi în cazul nostru. Cu cât eşti mai cunoscător al tehnologiei, cu atât vei fi resimţit mai puţin efectele economice negative la ieşirea din starea de urgenţă.

Dar cum rămâne cu cealaltă jumătate?

50% din populaţia lumii nu este prezentă online. Asta înseamnă aproximativ 3,6 miliarde de oameni. Divizarea digitală – precum şi faptul că veniturile personale şi accesul casnic la internet sunt corelate – explică în bună măsură inegalitatea ce poate fi observată în abilitatea oamenilor de a se auto-izola. Cei mai săraci sunt expuşi atât la contactarea virusului, cât şi la suportarea celor mai grele consecinţe economice ale pandemiei.

Ţările din întreaga lume trebuie să se descurce într-un mod echilibrat cu protejarea propriilor cetăţeni de virus, dar şi cu limitarea impactului financiar. Naţiunile în curs de dezvoltare au un munte şi mai mare de urcat. Zece state africane nu deţin deloc ventilatoare. În Uganda, sunt numai 55 de paturi de terapie intensivă la 43 de milioane de cetăţeni, în timp ce Bangladesh sunt doar 1.100, la o populaţie de peste 160 de milioane. Tehnologia transformativă este, aşadar, doar un vis în multe locuri.

Iar dacă exemplele par prea îndepărtate de casă, în Europa doar o jumătate dintre gospodăriile rurale au acces la internet de mare viteză. Lucrul de la distanţă, învăţatul de acasă, consultaţiile online? Nu şi pentru oamenii de aici. Chiar şi în gospodăriile cu acces la internet, acest lucru nu este automat şi suficient ca familiile să utilizeze în cel mai bun mod posibil ceea ce le oferă mediul online. Lipsa aptitudinilor digitale împiedică o bună parte a societăţii să beneficieze de tehnologia disponibilă. În plus, copiii lucrătorilor din serviciile esenţiale primesc adeseori responsabilităţi suplimentare, care le limitează disponibilitatea pentru educaţia online.

În SUA, chiar dacă accesul la tehnologie s-a îmbunătăţit simţitor, părinţii cu venituri mici îşi pun zilnic copiii în faţa ecranelor de aproape două ori mai mult decât o fac părinţii mai înstăriţi.

Sectorul tehnologiei a acceptat provocarea. Prin iniţiativa Airband, care combină noi tehnologii TV White Spaces cu soluţiile wireless existente, Microsoft a demonstrat că există soluţii accesibile de furnizare rapidă şi eficientă a internetului către zonele defavorizate. În Singapore, Visa a format un parteneriat cu o organizaţie locală, cu scopul de a promova incluziunea digitală în rândul seniorilor care cunosc destul de bine aplicaţiile existente, dar pe care de fapt nu le utilizează. În acelaşi timp, în Regatul Unit, Lloyd Banks Group şi Good Things Foundation au creat o reţea de finanţare cu 100 de centre, care îi vor sprijini pe oameni dornici să îşi îmbunătăţească cunoştinţele digitale şi financiare. De asemenea, techUK colaborează cu o Coaliţie Industrială la susţinerea Departamentului de Educaţie din Regatul Unit, prin asigurarea de dispozitive digitale şi cursuri necesare învăţământului de la distanţă pentru persoanele vulnerabile sau dezavantajate.

Da, este corect să spunem că va fi nevoie de mai mult decât aceste iniţiative corporatiste individuale pentru a reduce falia, pe măsură ce avansăm către o lume post-COVID. Va trebui ca guvernele să înţeleagă că “ţara mea înainte de toate” nu reprezintă o opţiune politică sustenabilă pe termen lung. Ignorarea majorităţii statelor şi comunităţilor vulnerabile în contextual pandemiei globale nu ne va face să fim mai în siguranţă, mai sănătoşi sau mai bine.

Va fi necesar, de asemenea, să creăm presiuni acolo unde situaţia o impune. Comunitatea ştiinţifică va trebui să informeze despre cele mai bune moduri de revenire. Jurnaliştii vor trebui să investigheze şi să dezvăluie cele mai dăunătoare efecte ale crizei. Şi, în cele din urmă, va trebui ca fiecare dintre noi, inclusiv cei izolaţi în bulele cu şedinţe de yoga şi livrări de mâncare proaspătă la domiciliu, să recunoaştem că avem o responsabilitate colectivă de a ajuta la reconstruirea comunităţilor noastre.

Impactul acestei crize va fi mult peste cel provocat de actuala stare de urgenţă. În urmă cu o săptămână, ONU a emis avertizări despre foametea severă care ameninţă o mare parte din populaţia mondială. Sărăcia extremă din întreaga lume este un fenomen în creştere, pe măsură ce economiile încetinesc. Iar oamenii care ne-au ţinut vii şi în siguranţă pe durata acestei crize, lucrătorii din servicii, casierii, şoferii de livrări, merită mult mai mult decât mulţumiri pe Twitter. Ai aplaudat, şi eu am aplaudat, dar adevăratul test va fi căutarea unei schimbări pe termen lung după ce vom fi depăşit criza.

Sabina Ciofu, Head of EU and Trade Policy at techUK

Articolul a fost publicat pe 6 mai în limba engleză aici

***

1  Nber.org/papers/w26982

2 https://www.commonsensemedia.org/research/the-common-sense-census-media-use-by-kids-age-zero-to-eight-2017

https://www.microsoft.com/en-us/corporate-responsibility/airband

https://www.finextra.com/pressarticle/76498/visa-forms-partnership-to-promote-digital-inclusion-for-seniors-in-singapore



Citiţi şi

Poate că femeile casnice și dependente de bărbați nu sunt niște proaste

Jurnal de izolare, ziua 12

Ce nu ar trebui să facă, atât copiii cât și părinții, în aceste zile

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro