Dă-ne tu câte 100 de euro și noi îi donăm apoi!

Catchy

1 February 2015

image243Victor Ponta a venit cu ideea de a cere lunar câte 10 euro fiecăruia din cei trei milioane de români plecați peste graniță la muncă. Diaspora care nu l-a dorit să contribuie la ieșirea României din criză. Ce-s 10 euro, acolo, nu-i așa? Umor negru sau pur și simplu “pierdut orice simț politic, îl declar nul”? Diaspora astfel provocată a reacționat prin diferite voci. Iată ce i-a transmis de la Bruxelles, Ramona Strugariu.

“M-am gândit, totuşi, să vin cu o propunere care ar putea împăca dorinţa ta, justificată, de a contribui la fondul social care va scoate România din criză. Ştii că s-au purtat numeroase discuţii în legătură cu o posibilă acţiune civilă, în justiţie, a diasporei, după votul din 2, respectiv 16 noiembrie, în care să se solicite despăgubiri pentru cei care au fost umiliţi ore întregi în ploaie şi frig – atât de mare le-a fost dorinţa de a nu te vedea preşedinte. Ne-am tot gândit, ne-am sfătuit şi am ajuns la concluzia că ar fi chiar o ruşine să cerem bani, când noi am stat acolo de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni, cu un scop foarte precis. Că ar fi de-a dreptul ridicol să plătească statul român despăgubiri unor oameni a căror singură speranţă, până la capăt, a fost să scoată ţara de pe mâna ta. Dar poate că n-am gândit constructiv. Nici acum nu-i târziu să ne hotărâm. Dacă tot ne vrei contribuabili la bugetul de stat, responsabili şi aproape de ţară, hai să facem în felul următor: noi cerem nu 10 – e foarte puţin – ci 100 de euro pentru fiecare om care a îndurat rea-voinţa, cinismul şi aroganţa ta. Pe cei pe care i-ai adus în genunchi cu spray-uri paralizante, pe cei care s-au deplasat sute de kilometri, îi întrebăm dacă e de ajuns, poate că vor chiar mai mult. Banii să fie plătiţi de către cei direct responsabili, din buzunarele proprii, aşa cum ar fi moral şi firesc. Să nu-mi spui că ne împiedicăm de cadrul legislativ, pentru că până şi aici poţi face ceva, dai repede o ordonanţă de urgenţă, precum cea pe care ţi-ai făcut-o cadou de Crăciun, şi s-a rezolvat. Vezi tu cum vine treaba cu legea organică şi ordinea lor, nu-i o problemă. Pe urmă noi, încolonat şi cuminte, precum tot contribuabilul, donăm, în urma procesului, toţi banii ăştia la buget. Poate la contribuţiile sociale, poate la DNA, undeva unde ştim că sunt folosiţi pentru cetăţenii acestui stat de drept pe care tu îl iubeşti şi noi l-am uitat. E destul de fairplay? Facem aşa?”

Scrisoarea, integral, aici.

Ramona Strugariu este de profesie jurist, are un master în drept european şi este manager al mai multor proiecte pe justiţie, educaţie şi integrare socială. Autor de poezie. În prezent, lucrează la departamentul lingvistic al Consiliului Britanic de la Bruxelles.



Citiţi şi

Mămicile care nu ratează nicio ocazie de a pupa în c*r învățătoarele

Femeile din vis

Adevărul despre refugiați


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,485 views

Your tuppence

  1. Mirela / 22 February 2015 0:41

    Hidden due to low comment rating. Click here to see.

    Poorly-rated. Like or Dislike: Thumb up 0 Thumb down 3
    Reply
  2. Daniela Havarneanu / 1 February 2015 12:34

    Cred ca au trecut doua, trei saptamâni de când, iritata la maxim pentru a jdemia oara în doar câteva luni – mai precis din noiembrie încoace -, am facut un comentariu ridicol si ironic la un articol în care se reprosa emigrantilor ca si-au lasat copiii în tara sa studieze pe banii statului. Era un articol care a circulat pe Facebook scris de un “politician de bine” din partidul lui Tariceanu.

    Comentariul meu era ceva de genul “as propune ca noi, astia din diaspora, sa contribuim cu ceva banuti în tara. Dar nu pentru scolarizarea copiilor sau ajutarea batrânilor nostri parinti ( de asta ocupându-se statul !!!), ci pentru viitoarea campanie a partidului din care faci parte Dumneata. Ti-ar place, Domnule X ?”

    Poate reusesc sa gasesc articolul si comentariul meu (daca n-o fi fost sters între timp). Dar nu asta are relevanta. Ideea este ca am anticipat, oarecum, ceea ce, de altfel, a urmat: contribuia diasporei la fondurile statului român. Nu se stie exact despre care fonduri ar fi vorba, cum si ce. S-a gândit însa prim ministrul nostru, ca n-ar fi rau daca i-ar obliga cumva pe cei de afara sa ajute un pic tara, secatuita, vânduta, împartita si adusa în prag de colaps de catre balaurii care au distrus-o în flacari, care au transformat-o în cenusa si care, apoi, i-au ars de vii si pe emigranti, ca sa fie meniul complet. Pe acei capsunari, cersetori, delincventi si prostituate… Pardon, au uitat de sparghelistii din Germania.
    Au uitat repede si de nenorocirile de la Ambasade, Consulate, Centrele de Votare de acum trei luni. Au uitat de insultele grosolane si de tot ceea ce au proliferat la adresa diasporei, au uitat ca multi din cei care au ales calea strainatatii au facut-o tocmai din vina lor, au uitat, mai ales, ca cei de afara Nu-i vor ! Pe ei, nu pe fratii lor, românii.

    N-ai ce spune ! Premierul nostru este un adevarat patriot. Fraza lui Lapusneanu i-a tulburat mintea înca o data. Daca voi nu ma vreti, eu va vreau. Va vreau banii ! Pentru binele tarii…

    Rusine sa-ti fie, Domnule ! Cum sa cersesti la cersetori ? Cum sa lingi unde ai scuipat ?
    Dar nu ma mir. N-ar fi pentru prima oara când a-i face-o !

    Diaspora a tacut, dar pietrele striga în disperare. Si eu, cu ele. Cum as putea sa tac ? Cum sa nu ma închin Tie, marite Domn Ponta?

    Cum aş putea să tac,
    Cum aş putea să tac şi să nu-Ţi cânt?
    Căci dacă eu nu-Ţi voi cânta,
    Te va lăuda şi mare şi pământ.

    Dacă voi tăcea, pietrele vor striga,
    Dacă nu Îţi voi cânta, o, Doamne,
    Natura-ntreagă oricum Te va lăuda !

    Cum aş putea să tac,
    Cum aş putea să nu Îţi spun
    Când văd la orice pas că mă iubeşti
    Şi că eşti bun ?

    Cum aş putea să stau,
    Cum aş putea să stau în nepăsare
    Când simt atât parfum
    Şi văd culori pe fiecare floare ?

    Şi cum să nu mă-nchin,
    Cum să nu mă-nchin cu mulţumire
    Când azi îngenuncheaţi
    Cad ai Tăi îngeri, din a Ta oştire ?

    (text cântec – autor anonim – sursa: http://www.resursecrestine.ro)

    Thumb up 4 Thumb down 2
    Reply
    • Mirela / 22 February 2015 0:46

      Hidden due to low comment rating. Click here to see.

      Poorly-rated. Like or Dislike: Thumb up 0 Thumb down 3
      Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro