În ultimii ani, termenul de biohacking a trecut din zona experimentelor obscure în centrul discuțiilor despre sănătate și longevitate. Nume precum David Sinclair, cercetătorul de la Harvard care studiază mecanismele îmbătrânirii, Bryan Johnson, antreprenorul care investește sute de milioane în proiectul său de „reprogramare biologică”, sau Dr. Mark Hyman, medicul care a popularizat conceptul de medicină funcțională, au deschis apetitul publicului pentru această nouă frontieră a științei aplicate în viața de zi cu zi.
La modul simplu, biohacking înseamnă să folosești știința, tehnologia și experimentarea personală pentru a-ți optimiza corpul și mintea: de la alimentație, somn și suplimente, până la gadgeturi sofisticate și terapii costisitoare. Pentru unii, e o disciplină medicală în devenire; pentru alții, un spectacol de ego și de bani investiți în prelungirea vieții.
Pe această scenă intră și Dave Asprey, auto-proclamat chiar „părintele biohackingului” și promotor al celebrului bulletproof coffee (cafeaua cu unt). Fondator al brandului Bulletproof și autor al mai multor cărți de succes, Asprey și-a transformat propriul corp într-un teren de testare pentru idei nutriționale, tehnologice și chiar energetice. Dacă Sinclair și Hyman își bazează reputația pe laboratoare și cercetare medicală, iar Johnson pe algoritmi și capital investit, Asprey s-a poziționat ca un showman al biohackingului, un personaj care șochează și fascinează prin declarații și practici ieșite din tipare.
Photo courtesy of Dave Asprey; Getty Images/GQ (mușchi obținuți din 20 de minute de lucru pe săptămână…)
Dieta și suplimentele extreme
Asprey practică postul intermitent și își începe adesea ziua cu un steak de wagyu gătit în grăsimi „bune” – unt sau ulei de măsline. Evită complet alimentele procesate și „uleiurile rele”, dar și anumite proteine vegetale, despre care afirmă că ar „slăbi” corpul. Regimul lui include în jur de 200 de grame de proteine animale pe zi, iar exercițiul fizic se reduce, după propriile spuse, la circa 20 de minute pe săptămână.
Ceea ce atrage însă cu adevărat atenția este “farmacia” lui personală: în jur de 150 de suplimente zilnic, o investiție care îl costă aproximativ 3000 de dolari pe lună (vezi cum și-a făcut banii la sfârșitul articolului). Fiecare pastilă are, în viziunea sa, un rol bine definit – de la susținerea metabolismului și a concentrării până la regenerarea celulară. „Nu publicați poza rafturilor mele cu suplimente, nu vreau ca oamenii să mă copieze”, a spus Asprey într-un interviu pentru GQ, unde a prezentat dulapurile pline de cutii și flacoane. Spune că ia cu el pastile și în călătorii, dar susține că este „gestionabil”, chiar dacă la o privire din afară pare să-i trebuiască o valiză doar pentru suplimente.
Tehnologie, minte și excentricități
Biohackingul lui nu se oprește la dietă și suplimente. Asprey folosește gadgeturi și aplicații de inteligență artificială pentru a-și regla programul zilnic, în funcție de datele biologice colectate. Mai mult, susține că stăpânește tehnici de inducere rapidă a undelor alpha în creier – precum meditația cu ochii închiși și privirea orientată spre „al treilea ochi” – pentru a intra în stări de calm și concentrare.
În registrul mai puțin obișnuit, vorbește chiar despre controlul frecvenței ejaculării: la 52 de ani (nu e sigur!), spune că își propune să ejaculeze doar o dată la 11 zile, pentru a conserva energia vitală. Această declarație, preluată în presa internațională, i-a consolidat imaginea de personaj excentric, mai ales că el însuși recunoaște că multe dintre aceste practici sunt personale și nu pot fi generalizate. Tot în interviuri recente, a vorbit despre faceliftul pe care și l-a făcut, despre tratamente pentru long COVID și despre intenția de a trăi 180 de ani – obiectiv pe care îl anunță cu nonșalanța unui titlu de spectacol.
Între fascinație și controversă
Asprey se autodefinește drept „părintele biohackingului”, dar chiar și în lumea longevității este privit cu suspiciune. Într-un articol din Financial Times se menționează că a cheltuit deja peste două milioane de dolari (vezi sursa banilor la sfârșitul articolului) pe experimente personale, terapii și intervenții. Iar într-un interviu acordat New York Post, i-a transmis lui Bryan Johnson un avertisment memorabil: „Există două feluri de oameni în domeniul longevității – cei obsedați să păcălească moartea și cei care caută să trăiască o viață vibrantă cât mai mult timp. Eu cred că a încerca să trișezi moartea este o capcană.”
De altfel, până și în privința vârstei lui planează misterul. Sursele publice, de la Wikipedia la Financial Times, notează că s-a născut în 1973, ceea ce l-ar face astăzi să aibă 51–52 de ani. Dar Asprey a scris pe pagina sa oficială de Facebook că data aceea „nu este corectă” și că ziua lui de naștere nici măcar nu este în luna octombrie. Încă un exemplu de cum își cultivă imaginea de om greu de încadrat, care pare să-și editeze biografia la fel de atent cum își dozează suplimentele.
Astfel, Asprey s-a impus mai puțin ca un cercetător și mai mult ca un showman al longevității, un povestitor care știe să transforme fiecare detaliu – de la steakul de wagyu la pilula de nootropice – într-un titlu memorabil. Fie că îl consideri vizionar sau doar un personaj extravagant, el rămâne una dintre figurile cele mai vizibile și controversate ale mișcării biohackingului, un amestec de marketing, tehnologie și obsesie pentru controlul biologiei.
Există și femei biohackeri
Ar fi nefiresc să credem că doar bărbații sunt preocupați de tinerețe și longevitate. Dimpotrivă, femeile par adesea mai interesate de a-și conserva aspectul și vitalitatea, dar aleg alte forme de exprimare: mai discrete, mai aplicate, mai legate de știință decât de spectacol. Cu puține excepții excentrice, precum Dave Asprey, majoritatea cercetărilor din acest domeniu rămân strict medicale și cu costuri semnificative. Iar dacă Asprey vorbește despre „economisirea energiei” prin abstinență, iar Bryan Johnson ajunge să declare că se simte atât de întinerit încât are poluții nocturne, femeile preferă să pună accentul pe alți indicatori ai tinereții.
Printre cele mai cunoscute figuri feminine din zona biohackingului se numără:
-
Dr. Rhonda Patrick, cercetătoare biomedicală, care explică publicului cum stresul termic (sauna, crioterapia), nutriția și micronutrienții pot influența îmbătrânirea celulară.
-
Dr. Sara Gottfried, medic și autoare, care aduce biohackingul în zona sănătății hormonale feminine și a medicinei integrative.
-
Anastasia Synn, performeră și activistă transhumanistă, care și-a implantat peste 50 de cipuri și magneti în corp, transformându-se în exemplu radical de „cyborg biohacker”. Ea vine din zona artistică și a culturii „grinder” (biohackeri DIY do it yourself). Ea folosește implanturile pentru spectacole, pentru a interacționa cu tehnologia și ca activism pentru drepturile „cyborgilor”. Este mult mai aproape de performance și activism cultural decât de cercetarea universitară. Nu are nimic în comun cu Captain Cyborg despre care am scris aici. Am ales să o menționăm pentru că, spre deosebire de celelalte femei – mai discrete și ancorate în știință – Synn aduce în scenă exact componenta de spectacol care o apropie de bărbații excentrici ai longevității.
-
Lauren Berlingeri și Katie Kaps, cofondatoarele HigherDose, companie de wellness ce propune tehnologii accesibile (saune cu infraroșu, terapii cu lumină roșie), adaptate și publicului feminin.
Aceste nume arată că scena biohackingului nu este exclusiv masculină, dar modul în care femeile se raportează la longevitate și performanță rămâne diferit: mai puțin teatral, mai apropiat de știință sau de lifestyle echilibrat. Și poate că întrebarea care rămâne, inevitabil, e aceasta: în viețile acestor bărbați atât de preocupați să rămână tineri, mai încap și femeile pe care să le bucure cu performanțele lor, sau pe care să le ia partenere de drum spre nemurire? 🙂
În final, poate vă întrebați de ce v-am povestit și despre Dave Asprey
Dincolo de show, acest bărbat ne oferă încă un prilej de reflecție. Nu trebuie să-ți transformi bucătăria într-o farmacie ca să fii atentă la ce mănânci, și nici să-ți reglezi viața după sute de capsule ca să descoperi că postul intermitent sau renunțarea la alimente procesate îți pot aduce un plus real de energie.
Partea spectaculoasă e greu de replicat – cine și-ar dori să trăiască cu valize de suplimente? – dar ideea de a-ți asculta corpul, de a fi selectivă cu ce pui în farfurie și de a testa ce funcționează pentru tine nu cere decât curiozitate și disciplină. Asprey spune că face doar 20 de minute de mișcare pe săptămână și are „six pack”. Dacă e adevărat sau doar parte din mitologia lui de showman, poate nu contează atât de mult. Contează că ne reamintește că exercițiul, oricât de puțin, poate fi mai bun decât nimic, și că uneori întreținutul vine mai mult din consecvență decât din obsesie.
Poate acesta este adevăratul mesaj de luat de la el: nu să alergi după nemurire, ci să vezi cum poți trăi mai bine cu resurse rezonabile. Restul rămâne spectacol – și, la urma urmei, Asprey chiar asta știe să facă cel mai bine.
Notă
Dave Asprey și-a făcut banii din mai multe surse, dar cel mai important e brandul Bulletproof:
-
În 2013 a lansat Bulletproof Coffee, ideea de a pune unt și MCT oil în cafea. Rețeta a devenit virală, iar Asprey a transformat-o într-o companie cu produse (cafea „curată”, suplimente, batoane proteice, echipamente).
-
A atras investiții semnificative în Bulletproof 360 Inc., iar în 2017 compania era evaluată la peste 100 de milioane de dolari. A vândut ulterior pachetul majoritar și a ieșit din conducerea de zi cu zi.
-
A scris mai multe cărți devenite best-sellers (The Bulletproof Diet, Super Human, Game Changers), care i-au consolidat imaginea de „părinte al biohackingului” și i-au adus venituri consistente.
-
A lansat podcastul Bulletproof Radio (astăzi The Human Upgrade), unul dintre cele mai ascultate podcasturi de sănătate și longevitate, sursă de sponsorizări și venituri.
-
A investit în alte proiecte de sănătate și wellness, inclusiv Upgrade Labs, un lanț de centre de „optimizare umană” cu tehnologii pentru fitness, recuperare și biohacking.
Pe scurt: a construit un imperiu pornind de la o cafea cu unt, pe care l-a extins prin cărți, podcasturi și centre de biohacking.
Surse:
-
GQ – The Real-Life Diet of Dave Asprey, Who Spends $3,000 a Month on Supplements
-
Financial Times – The wisdoms of the longevity wackadoodles
-
New York Post – Dave Asprey warns Bryan Johnson against trying to cheat death
Citiţi şi
Mai bem cafea sau luăm direct paraxantină?
Creme și serumuri – noul limbaj al industriei de beauty
Starea națiunii rămâne proastă făcută grămadă
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
