Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Despre ceea ce ştim toţi şi nu vorbeşte nimeni

2 October 2012

Iată că are cineva curajul să vorbească în sfârşit despre marele secret care îl leagă pe omul de rând de regi şi pe turist de marile destinaţii mai ceva ca un suvenir cumpărat din centru. Despre momentul în care, după ce a umblat bezmetic prin oraş, cu ghidul turistic în mână şi sufletul dornic să înghită cultură cu lingura mare de supă, omul îşi dă seama că e şi el parte din natură. Spre ce să se îndrepte el însă şi cum să îşi rezolve scârbavnica problemă, dacă printre atracţiile de care ştie toată lumea nu se numără niciodată toaletele?

Ion Cristoiu nu se sfieşte să ne surprindă cu ruşinea dezgolită. Se întreabă, pe bună dreptate: de ce nu scrie nimeni, în niciun ghid de călătorie, despre W.C.-urile din marile oraşe? Ne e chiar atât de jenă să recunoaştem că suntem creaturi cu nevoi fireşti, care supravieţuiesc tocmai pentru că şi le îndeplinesc, ritualic, cu calmul supremei solitudini? Sau omul se dezice brusc, în căutarea lui de sine, de propriul trup, cu intestinele şi vezica lui barbare cu tot?

 Jurnalistul aminteşte că a descoperit într-o librărie pariziană o carte care tratează tocmai această problemă despre care se vorbeşte în şoaptă: Pisser à Paris. În prezentarea cărţii suntem întrebaţi, fără pudoare: ce faceţi dacă vă trece o nevoie urgentă tocmai când vizitaţi Pantheonul? Dar în Paris? Vă cumpăraţi repede ceva de mâncare din primul restaurant, daţi buzna într-o şcoală, într-un parc, în ambasadă? Ion Cristoiu confirmă: o astfel de carte îmbină utilul cu frumosul şi îl foloseşte pe cel dintâi pentru a-l ilustra mai bine pe al doilea.

Vă invit aşadar să citiţi articolul scris de Ion Cristoiu şi să vă amintiţi de acele momente în care, pe când spiritul alerga liber în sfere înalte, aţi simţit un fior care v-a întrerupt brusc şirul gândirii şi v-a transformat, preţ de câteva minute, în sclavii goi şi umili ai propriului corp.



Citiţi şi

Cape Town: Nu tragi apa decât dacă faci treaba mare. Treaba mică o lași acolo sau, eventual, pui un pic din apa gri

Liber la All inclusive

„Chiar ṣi aici trăiesc oameni?”


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,134 views

Your tuppence

  1. Marina / 4 October 2012 11:33

    In Bucuresti toaletele s-au transformat in restaurante(vezi pe cea din parcul Herastrau,cea de la parcul Tineretului) sau in magazin de baterii de masini(vezi cea de langa casa Doina) ori s-au desfiintat pur si simplu.
    La Londra este o placere sa mergi la toaletele publice care sunt peste tot,ca si la Paris.
    Noi romanii suntem nebuni de legat sau pur si simplu arierati mintal.Va imaginati alta tara din lume cu toalete transformate in restaurante??

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. Florin Iaru / 2 October 2012 13:30

    Intri în orice local şi dai un euro. Dacă ai.

    Thumb up 3 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro