Am auzit că feminismul e desuet. Cică a rămas de multă vreme fără obiectul muncii. Oare? Lăsaţi drepturile garantate pe hârtie şi haideţi să ne uităm puţin la modele şi la mentalităţi.
Acum o sută de ani, pentru vasta majoritate a femeilor exista o singură carieră posibilă: soţie. Încă din copilărie, fetele erau pregătite pentru jobul vieţii lor: să ţină casa, să îngrijească gospodăria, să facă viaţa de familie cât mai confortabilă.
Evident, fişa postului varia considerabil în funcţie de mediu, avere şi statut social. O fată de la ţară învăţa să toarcă şi să ţeasă, să mulgă vaca şi să facă pâine. O domnişoară de condiţie avea nevoie de alte aptitudini: trebuia să poată organiza eficient o armată de servitori, să fie o gazdă graţioasă şi primitoare şi o agreabilă parteneră de conversaţie. Dincolo de toate diferenţele, exista totuşi un numitor comun: reuşita unei femei se raporta invariabil la un bărbat. Orice părinte iubitor visa pentru fiica lui o „partidă”. Măritişul era cheia de boltă a succesului feminin.
Astăzi, măritişul s-a cam demodat. Nu însă şi ideea de „partidă”. Chiar dacă nu mai e pe viaţă, ci mai degrabă de-un sezon sau chiar de-o noapte… Adolescentele contemporane nu se mai visează mirese de prinţi, ci iubite de fotbalişti. Alte moravuri, dar aceeaşi cultură a dependenţei feminine. Care – culmea! – ne este adesea servită drept „emancipare”. Toate piţipoacele se cred „femei de carieră”. Celebrităţile zilei sunt, în general, dudui a căror singură vocaţie este exhibiţionismul. Le vedem la televizor, le vedem în paginile revistelor glossy. Au tot timpul ceva de arătat: silicoanele noi, jeep-ul, căţelul, pozele din vacanţe exotice. Sunt asemănătoare şi interşanjabile.
Să nu ne păcălim că aceste frumuseţi şablonizate care trăiesc din „sponsorizări” sunt femei independente. Dimpotrivă, modelul de viaţă pe care îl reprezintă e la fel de dezolant anacronic ca patriarhatul dur. De fapt, un contract unic, pe termen nelimitat („până ce moartea ne va despărţi”) a fost pur şi simplu înlocuit cu un şir de „colaborări” temporare. Natura profundă a raporturilor furnizor/beneficiar nu s-a schimbat. Şi nici mentalitatea că succesul unei femei se leagă aproape obligatoriu de un bărbat.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Când devine feminismul prea mult?
Totul începe în minte, nu între picioare
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
