Începutul unui coșmar

26 February 2022

Nu trebuie să fii neapărat fan al unui gen anume ca să-ți dai seama că o carte este sau nu bine scrisă, așa cum nu trebuie să pornești de la prejudecata că „eu nu citesc genul ăsta de povești”, atunci când te afli față în față cu o carte despre care intuiția îți șoptește că îți va tulbura obișnuința de lectură. Cât despre mine, sunt fan al scrierilor fantastice (!), poate chiar fan-atică, dar nu mă dau în vânt după povești științifico-fantastice sau după distopii.

Și cu toate acestea, cartea pe care tocmai am terminat-o – primul volum „Începutul unui coșmar” din cele cinci ale seriei Ephialte, semnate de Cristinne C. C. – fără a fi etichetată neapărat ca aparținând în totalitate niciunuia dintre genurile menționate mai sus, a reușit să-mi trezească interesul pentru o poveste ce ar putea fi, foarte bine, reală. O poveste post-apocaliptică, a cărei acțiune se desfășoară la 500 de ani după evenimentul ce a schimbat fața și soarta lumii, într-o lume populată nu doar de umanitate, ci și de alte ființe hibrid – Ephialtele și Umbrele – aflate într-un permanent conflict mai mult sau mai puțin voalat, conflict în centrul căruia se regăsește tânăra Ephialt Alisia Iacob, recent inițiată și care, fără să vrea, descoperă secrete ce pun în pericol viața oamenilor, dar și pe cea a semenilor ei, Ephialtele. În vâltoarea acțiunii, apar și primii muguri ai iubirii, deocamdată prea plăpânzi pentru a putea înfrunta simțul datoriei, resentimentele vechi sau informațiile false.

flacara centralei mascare calorifer

Dar dincolo de acțiunea plină de neprevăzut și de întorsături de situații, mi-a plăcut stilul. Cristinne are o ușurință evidentă în a a scrie fluid, coerent, complet, îmbogățind sensul fiecărui capitol cu câteva versuri din mai multe poeme eminesciene. Deși totul e trepidant, doar personajele sunt pe fugă, nu și autoarea care își ia timpul necesar pentru a compune scenele cu minuțiozitate, creându-ți astfel impresia nu că ești la cinema, ci că participi, efectiv, la toate aventurile, umăr la umăr cu Alisia, căci totul este povestit prin prisma acesteia. De asemenea, nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Nu există nicio scăpare de logică, nu ai cum să exclami, „Ah, asta i-a scăpat autoarei, lucrurile nu pot sta așa pentru că…” Exclus! Cartea e scrisă inteligent, gândită în profunzime până la capăt, astfel că nu avem decât să ne lăsăm purtați de atmosfera acestei Lumi Noi, crude și nedrepte, lipsite adesea de empatie, care, însă, nu este cu totul pierdută, căci, în contra-balans, există o poveste secundară de dragoste ce restabilește echilibrul și speranța în triumful umanității. Dacă însă va fi așa până la sfârșit, nu putem ști decât după lecturarea tuturor celor cinci volume ale seriei publicate anul trecut la Editura Creator și care pot fi achiziționate de aici.

Pe Cristina o găsești în totalitate aici.

Și tu poți recomanda un film/spectacol/concert sau o carte care ți-a plăcut.

Trimite-ne recenzia pe adresa office@catchy.ro.



Citiţi şi

„Sfârșitul nu-i aici…”

Reversul Creației

Daniela Toader: „Uneori, cea mai mare dezamăgire sunt oamenii. Alteori, cea mai mare dezamăgire sunt eu”

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro