Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Mă arde lipsa ta

28 August 2019

Mă arde lipsa ta. Dacă aș spune că la propriu, ar fi o exagerare, dacă aș spune că la figurat, ar fi prea puțin. Când am citit, ieri, articolul tău, cel în care era vorba despre contraste, de fapt în care transmiteai ceva tocmai prin contraste, am rămas paf.

Tu chiar așa iubești? Rătăcind printre flori, aer, soare, pisici, pereți, ploaie? Haide să rătăcim amândoi printre stele. Nu vreau mai puțin. Nu sunt mai puțin decât atât. Sau să ne închidem într-o cameră care poate fi deschisă doar din afară, ca să nu mai putem ieși, să nu ne mai putem desprinde unul de celălalt. Niciodată. Știu că noi suntem păsări făcute să zboare, dar aș accepta prizonieratul acesta cu tine. De fapt deja l-am acceptat și, ca să vezi, îmi place.

Și da, te admir chiar dacă tu spui că nu ți se pare că faci ceva deosebit. Îți admir dedicarea, atenția, inventivitatea, pasiunea, pe care le pui în clasă și în afara ei. Chiar dacă uneori mă simt pe locul doi – și urăsc asta! – când în loc să vorbești cu mine cauți, inventezi jocuri, descarci lucruri de care ai nevoie în munca ta.

Te admir și pentru atitudinea pe care o ai în general, chiar dacă este un pic prea mult orgoliu uneori și asta ne-a dus la certuri în trecut. Te admir pentru mintea foarte organizată, văd asta cel mai bine în felul în care mă ajuți să scriu, de fapt să mă documentez pentru a scrie. În capul meu este un amalgam de idei, știu ce vreau și ce urmează dar nu aș putea pune la liniuță un curs al acțiunii așa cum faci tu.

Te admir pentru perseverență, puține femei de vârsta ta (nu o spun, chill out) sunt altfel decât delăsătoare cu ele însele și altfel decât acceptând ceva care scârțâie – mă refer aici la relații. Te admir pentru curaj, puține femei îl au când este vorba de a lăsa în urmă exact ce spuneam, o relație care scârțâie și să se arunce, de fapt să construiască alta, funcțională, împlinită, care curge în orice condiții. Te admir pentru îndrăzneală (am mai spus?), îndrăzneala pe care o ai în a spune ce îți place și ce nu, ce-ți dorești și ce nu, ce te deranjează și ce ai vrea mai mult. Și asta ține tot de curaj, cele mai multe relații se bazează pe compromis – nu susțin nicio clipă că unele compromisuri, în orice domeniu, sunt benefice pentru o legătură.

Pentru toate acestea și pentru altele pe care le-am spus altă dată, te iubesc!

Pe Felix îl găsiți și aici.

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Femeia care nu țipă noaptea în pat, țipă ziua în bătătură

Dragul meu, am obosit să fiu puternică

“Ce faci, pui, te-ai trezit? Putem vorbi?”

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
4,713 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro