Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

La mulți ani, iubita mea!

28 September 2019

Astăzi este o zi specială. Nu pentru oricine, nici măcar pentru noi – sau, ba da, dacă mă gândesc la NOI – ci pentru tine. Sau ar trebui să fie. Eu unul fac tot ce pot ca să-ți fie o zi specială. Dar nu fac asta în fiecare zi? Nu contează, subiectul principal aici ești tu. Aș putea începe cu “a fost odată”, dar e prea banal. Aș putea începe cu “în urmă cu x ani”, însă și asta e, cumva, sau ar fi, o dezvăluire pe care nu o vrei. Desigur, aș putea să scriu “Era o toamnă frumoasă a anului…”, dar nu știu dacă a fost o toamnă frumoasă. Acum este frumoasă pentru că tu ești așa. Ba, chiar și mai mult, decât atât când noi suntem împreună. Radiezi. Doar eu te fac să radiezi și doar tu mă faci să râd și să mă deschid.

Ne-am cunoscut, deși e prea mult spus, într-un martie pe care îl presupun friguros. Ne-am întâlnit într-un iunie chiar călduros și nebun. Ca și noi, de fericire. Deși pe atunci nu știam că va exista un NOI. Dar speram. Eu, cel puțin. Sau nici măcar eu… A trecut atât de mult timp până să ajungem în stadiul acesta, de acum, încât o lungă perioadă de timp nu știam pe ce raft să te așez (apoi am învățat că tu nu stai într-un loc, nu ești de pus în raft ori într-un loc anume ci, cum mi-ai spus alaltăieri, vrei să întinzi brațele și să dai de spațiu) sau dacă să te integrez în mine, măcar. Nu ar fi trebuit să spun măcar, căci asta este supremul loc unde poți fi. În mine, cu totul. În fiecare fibră, gând, mișcare, dorință, plan, respirație. Apoi am început să construim împreună. Câte puțin dar, cred eu, sigur. Cald. Adăpost pentru două inimi și pentru un singur gând care curge în aceeași direcție. Așa este, războaiele dinainte de noi ne-au adus împreună și ne-au făcut să ne cunoaștem mai bine și să ne adaptăm mai bine, fiecare la celălalt și la cum dorim să fim în viitor.

De ce spun toate acestea? Pentru că nu sunt simplu, nici tu nu ești așa, iar un la mulți ani ar fi prea sec fără emoții. De fapt asta vreau să îți transmit. Să-ți spun. Să-ți urez. La mulți ani, iubita mea! Sau aniversare fericită! – știi că este formula preferată de mine pentru că nu cred în mulți ani oricum, ci în oricâți, dar buni.

***

Citește și cum scrie cea căreia îi este făcută urarea aceasta:

Îmi place să știu că am atâta putere asupra ta

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

De ce nu mă laşi în pace, dacă nu mă vrei?

Cum ajungi o amantă „de succes”

Cea mai scurtă discuție… imaginară

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro