Minciuna, ca stare de fapt

14 May 2021

M-am aventurat în a ataca acest subiect pornind de la o „lozincă” foarte des întâlnită: „Prefer adevărul crud în defavoarea unei minciuni frumoase”. O fi chiar așa, sau e doar o prejudecată pentru a ne arăta partea frumoasă a caracterului? Chiar dacă spunem și susținem asta, realitatea ne contrazice la fiecare pas și de fapt ne mințim pe noi înșine susținând asta. 

Vă îndemn să disecăm problema împreună.

În primul rând să împărțim minciunile în „inofensive” și cele care fac rău, adică cele care scot în evidență hidoșenia și partea urâtă din noi.

Prima categorie, cea de „minciuni frumoase”, o întâlnim la tot pasul: medicul ne minte pentru a ne curma suferința psihică, preotul pentru a nu mai păcătui prin fapte reprobabile, părinții își ascund durerile pentru a nu produce suferință copiilor, copiii la rândul lor, în general când se măresc, că sunt bine și fericiți, pentru a nu îngrijora părinții… Îi spunem colegei de birou că arată excelent, deși se vede de la o poștă că e doar un pic mai bine ca naiba, șefului că am întârziat din cauza traficului, cu toate că de fapt ne-am trezit cu doar zece minute înainte datorită mahmurelii după cheful din seara precedentă, ș.a.m.d. Și faptul că ne bucurăm dacă vânzătorul ne face o reducere, dar nu primim bon fiscal, e tot o minciună. Chiar și când ne îndrăgostim prostește la un moment dat, de altcineva decât consoarta noastră, fără implicații „practice”, și ascundem asta, e tot o minciună oarecum inofensivă. Încercați să vă imaginați că am fi sinceri de fiecare dată în astfel de situații.

Exemplele de acest gen pot fi enumerate la nesfârșit. Dacă nu sunteți de acord cu mine, încercați să fiți complet sinceri o săptămână, sau măcar priviți prima parte a filmului „The Invention of Lying”. Sunt aproape sigur că vă veți schimba părerea.

Dar să ne ocupăm un pic de cealaltă categorie: minciuna periculoasă. Escrocheria și trădarea în dragoste sunt doar două exemple.

Dintre ele, infidelitatea cred că este cea mai întâlnită și mai dezbătută. De ce? Pentru că acolo e vorba de multe, foarte multe sentimente, crezuri și speranțe, iar în cazul descoperirii și dovedirii ei, de extrem de multă durere și decepție.

Privind și judecând la rece, totul pare simplu: „Nu mă mai iubește, să-mi spună și… bye, bye!”. Așa să fie însă în realitate? Putem trece peste toate doar cu trei vorbe și două interjecții? Câte dintre relațiile de dragoste se termină cu o strângere de mână și promisiuni de reîntâlniri la cafea? Și dacă cei implicați direct în relația de dragoste ajunsă pe marginea prăpastiei ar putea face eforturi de a trece cumva peste prag, ce facem cu ceilalți implicați, cum sunt copiii, de exemplu? Începem să aplicăm metodele din prima categorie de minciuni (cele inofensive) sau „tăiem în carne vie”? Cum rămâne cu relațiile „extra”, din necesitate, din curiozitate, sau pur și simplu din nebunia unei clipite? Le declarăm, punându-le pe masă în fața partenerului, ori le mascăm prin câteva „minciunele frumoase”, convinși fiind de la bun început că e doar ceva trecător și că toate vor reveni la normal după?  

Rămân la părerea că cel mai important nu este să nu mințim deloc cât mai degrabă să disociem clar minciuna inofensivă, de cea periculoasă. Îmi cer iertare dacă nu sunt în asentimentul multora dintre voi, însă vă îndemn să vă faceți propriul proces de conștiință și să vă amintiți dacă ați fost mereu sinceri. Pentru mine, acest îndemn la dezbatere este un fel de propriu exercițiu de sinceritate. 

P.S. Odată am asistat la o „discuție” dintre doi foști îndrăgostiți. El, nemaiavând ce pierde, a recunoscut că da, a înșelat-o de mai multă vreme, iar ea a răbufnit: „Nici nu ai avut bunul simț să ocolești întrebarea mea, să te eschivezi, sau chiar să minți. Știi ce înseamnă asta pentru o femeie?”. E o replică pe care țin neapărat să o folosesc în viitorul roman la care lucrez. 

Citiți și Ești bărbat când…

Guest post by Dan HașDean

Curaj, și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, în format word, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Frumoasa iubește bestia doar în poveste?

Iubind-o, cu cratimă… :)

Îndrăgostiți la 40 de ani

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro