Pina Bausch: Dance, dance or we are lost

Catchy

5 December 2015

Pina Bausch (1940-2009) a trăit pentru și prin dans. “Dance, dance or we are lost.” (Dansați, dansați, sau suntem pierduți)

pina1

Pina Bausch, repetând „Café Müller” pentru Festivalul Avignon (Franţa), 1995.
Foto: Anne-Christine Poujoulat/Agence France-Presse 

Bausch s-a inspirat din expresionismul german antebelic, iar creaţiile sale au schimbat percepţia asupra spectacolului de dans, adăugându-i o dimensiune teatrală, aparent discontinuă, cu decoruri uneori absurde, alaborate şi neobişnuite, precum un covor de garoafe sau un zid prăbuşindu-se.

pina2

Pina Bausch în „Café Müller” la Wuppertal (Germania), 1994.
Foto: Maarten Vanden Abeele

Una dintre cele mai importante creaţii timpurii, „Cafe Müller” are la bază amintiri din copilărie, legate de restaurantul şi hotelul conduse de către părinţii săi.

pina3

Credit: Ursula Kaufmann/Agence France-Presse 

Bausch a iniţiat o metoda de creare a coregrafiilor care a fost copiată la scară mare. Începea repetiţiile punând dansatorilor întrebări despre amintirile lor, despre viaţa zilnică şi le cerea apoi să ilustreze prin dans.

pina4

Pina Bausch în „Danzon”, 1995.
Foto: Maarten Vanden Abeele

Ideile şi sentimentele erau adesea dure, precum frustarea şi înstrăinarea, cruzimea şi durerea, dar nu de puţine ori erau lucrate cu umor. Se zice că Pina obişnuia să spună „nu mă interesează cum se mişcă oamenii, ci ce îi mişcă”.

pina5

Barbara Hampel de la Tanztheaer Wuppertal dansând în „Danzon”, 1995.
Foto: Maarten Vanden Abeele

pina6

Dansatori în spectacolul doamnei Bausch „Iphigenie auf Tauris” (Gluck) în cadrul Festivalului Internaţional de la Edinburgh, 1996.
Foto: Sean Hudson

Stilul ei se reflectă în creaţiile coregrafilor europeni Jan Fabre, Anne Teresa de Keersmaeker, Sasha Waltz şi Alain Platel. De asemenea, a influenţat coregrafii americani de dans contemporan pentru care graniţa dintre teatru şi dans a devenit una fluidă.

pina7

Scenă din „Orpheus and Eurydice” la Opera Garnier în Paris, 2005.
Foto: Ursula Kaufmann

Pina Bausch s-a născut pe 27 iulie 1940, în Solingen, lângă Düsseldorf. A început să studieze dansul la vârsta de 14 ani la Folkwang School în Essen, şcoală condusă de Kurt Jooss, un reprezentant important al dansului în Germania interbelică a cărui  capodoperă împotriva războiului „The Green Table” (1932) încă mai are reprezentaţii. După absolvire, în 1958, a primit o bursă pentru a-şi continua studiile în Statele Unite, unde a lucrat cu José Limon, Antony Tudor şi alţii la Juilliard School.

pina8

Pina Bausch dansând în „Danzon” în Wuppertal, 2007.
Foto: Uwe Schinkel

A lucrat cu compania lui Tudor, New American Ballet la Metropolitan Opera şi cu Paul Taylor. În autobiografia sa, acesta o descria ca pe „una dintre cele mai fine persoane pe care le-am văzut vreodată”. Ca dansatoare „brăzda podeaua, uşor inegal, precum un compas hârtia”. Tot Tayor mai spunea despre Pina că „se putea mişca mai încet decât o pompă de bicicletă înfundată”.

pina9

Ruth Amarante şi Jorge Puerta Armenta în spectacolul doamnei Bausch „Nefés”,  o explorare a Istanbulului, în cadrul Festivalului Next Wave de la Brooklyn Academy of Music, 2006.
Foto: Stephanie Berger pentru The New York Times

În 1962, Pina Bausch se întoarce în Germania şi începe să lucreze cu Jooss’s Folkwang Ballet ca solistă. Preia coregrafia, primul său proiect fiind „Fragment”, realizat în 1968. I-a urmat lui Jooss, devenind directorul companiei în anul următor.

pina10

Membri ai Tanztheater Wuppertal în „Nelken” („Garoafe”) la Wuppertal, 2008.
Foto: Uwe Schinkel

În 1973, preia compania din Wuppertal, care a fost repede redenumită Tanztheater Wuppertal şi creează primul său spectacol aici, „Fritz”,  pe muzică de Wolfgang Hufschmidt. Dar ceea ce a atras atenţia lumii dansului a fost spectacolul din 1975 „The Rite of Spring” (Stravinsky) pe o scenă acoperită cu murdărie. A reluat acest spectacol pentru Paris Opera Ballet în 1997.

pina11

Dansatori repetând „The Rite of Spring” în iulie 2007, înaintea de deschiderea Festivalului  Avignon.
Foto: Anne Christine Poujoulat/Agence France-Presse

pina12

Clémentine Deluy în „Bamboo Blues” în 2008. Această puternică secvenţă de dans inspirată de cultura indiană include proiecţii video şi muzică indiană contemporană.
Foto: Angelos Giotopoulos

pina13

O altă scenă din „Orfeo şi Euridice” la Epidaurus Ancient Theater în Grecia, în iulie 2008.
Foto: Evie Fylaktou/European Pressphoto Agency

pina14

Dansatori în timpul spectacolului „Wiesenland” la Theatre de la Ville în Paris în ianuarie 2009.
Foto: Franck Fife/Agence France-Presse

Într-un interviu din 2005 pentru Le Figaro, a spus despre dansatori că au multă tehnică, dar „caut altceva”, spunea ea, „posibilitatea de a-i face să simtă ce înseamnă fiecare gest. Totul trebuie să vină din inimă, trebuie să fie trăit”.

pina15

O scenă din „Tanzabend” la Wuppertal, în iunie 2009.
Foto: Rolf Vennenbernd/European Pressphoto Agency

pina16

Dansatori repetând „Tanzabend” la Opera House la Wuppertal, în iunie 2009.
Foto: Rolf Vennenbernd/European Pressphoto Agency

În încheiere, Pina (2011) – Official Trailer



Citiţi şi

Când uitarea nu e renunțare, ci risipă de timp

Găsiţi voi cuvinte pentru a-i spune unui om că-i bolnav de moarte

Și-a mai desfăcut picioarele o dată

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,344 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro