Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Şi dacă te pârjoleşte, nu trăieşti?!

10 June 2014

Ba trăieşti, că n-ai încotro. Dragostea nu-i după cum vrei, ci numai după cum are ea chef să te-ajungă. Şi să te zguduie şi stăpânească. Pe urmă, faci aproape numai ce vrea ea. E rar aşa, rarisim chiar, din fericire, însă se poate. De ce am zis „din fericire“? Păi, fiindcă inima omului de câte ori s-ar putea să se răsfrângă peste margini şi să rămână vie? Nu-i rău că nu de multe ori.

Nu ştiu cine este Ella Pop. Ştiu că am în mână cartea ei, „Melanj de sentimente“, apărută la Book Break Publishing de curând. Şi, după cum v-aţi obişnuit deja, nu vă voi povesti-o. Cărţile sunt făcute spre a fi citite, nu povestite, nu-i aşa? Nu voiesc a vă lua bucuria parcurgerii ei, aşa c-o să vă spun doar că e un loc viu, moale şi sfredelitor acest volum.

Melanj de sentimente

Mai ştiu că fiecare dintre noi ajunge poveste-n propria viaţă, precum eroina acestei cărţi. Şi-am mai aflat eu ceva: că-ntâmplarea cea tulburătoare şi la limita imaginaţiei unui scenarist de geniu este una reală, autentică. Ceea ce face din acest volum un fel de „făptură“ numai bună de reflectat cinstit cetitorul. Pentru că nu te poţi aşeza cu-aceste cuvinte-n poală fără să le simţi oglinda.

Nu este şi nu trebuie să fie ruşinare în grâul care creşte de vânt însămânţat în sufletul omului. De zbaterea ploii celei biciuitoare. De lumina vrută, cerută şi… întrezărită. Şi nici de toate cele numai bune de lăsat întru primirea celor noi, nevrute, necerute, însă amar de viaţă jinduite.



Citiţi şi

Un joc al seducției

Era perfectă, indiferent de parfum

Despre mizeria de a distribui pentru că-ți pasă

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
2,000 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro