Articole despre bunica

De fiecare dată când mă întorc în satul copilăriei mele, mă cuprinde o stare ciudată, o nostalgie blândă amestecată cu euforie. Am sentimentul unei întâlniri reale cu poveștile mele, care toate vin din perioada aceea. Numai că întâlnirea nu are loc niciodată! Lumea pe care o port în mine, ca …

N-am avut norocul să mă nasc într-o familie normală, unită. După ce s-au despărțit ai mei părinți când eu aveam vreo doi ani, fiecare urmându-și drumul lui anevoios, pe mine m-a crescut bunica. Mama s-a recăsătorit și și-a văzut de viața ei, plecând din țară cu bărbatul care, în sfârșit, …

Era o sâmbătă toridă. Acea zi când nu ai nimic programat, când căldura dogoritoare te obligă să-ţi faci planuri doar pentru seri lungi şi răcoroase. Nu poţi încheia mai frumos o asemenea zi decât la o terasă cu scaune comode şi oameni frumoşi în jur, când povestioarele libere și vesele dau …

Dacă aş fi fost Marcel Proust, cu siguranţă în loc de ceai şi madlene aş fi folosit plăcintele poale-n brâu şi vinul de împărtăşanie ca să îmi declanşez o dulce reîntoarcere în timpuri dragi sufletului. Să ne înţelegem, omul de la ţară n-avea timp şi nici aplecare să facă dulciuri simandicoase, …

E banal, nu-i așa? Mare scofală de acțiune cu adrenalină! Și titlul e banal, nu? Și, totuși, câți dintre voi ați reușit să faceți chestia asta? Serios! Fac pariu că nici măcar 10% dintre voi. Doar suntem oameni ocupați. Trebuie să muncim, avem un program infernal, trebuie să construim cariere …

Surprinzător rezultat, nu-i așa? În general însă așa se întâmplă, fie că vreți, fie că nu să recunoașteți. Evident că formula mea nu poate fi perfectă, mai ales că la matematică mi-ar putea spune un profesor că din mine ar putea face sarmale la cât de varză sunt. Încerc să …

Sper că sunteți la fel de norocoși ca mine și mai aveți bunici în viață. Din acelea care se plâng mereu că le-a uitat Dumnezeu pe acest pământ, iar voi le spuneți că nici nu vreți să-și amintească. Pentru mine, singura bunică în viață, cea din partea mamei, este o …

Sunt pătimaş, recunosc, chiar dacă sunt o fecioară veritabilă, dar am învăţat să nu mai interpretez totul în mod personal şi să iau decizii la cald, chiar dacă este o polemică la serviciu, o ceartă cu un prieten sau o divergenţă cu iubita. Mă antrenez, de ceva vreme, să privesc …

Îmi aduc aminte că purtam o căciulă de două ori cât capul meu şi alergam prin curte împreună cu bunica după un motan gras, care după un timp a dispărut, făcut una cu asfaltul străzii pe care mă îndreptam habarnistă către prima mea operație. Pe acelaşi drum goneam 10 ani …

Nu mi-au plăcut niciodată serbările de la grădiniţe sau şcoli. Mă enervează sălile de festivităţi, cu scenele lor din lemn mereu vechi. Parcă a îmbătrânit până la un punct şi apoi a încremenit aşa, ca o punte scârţâitoare între generaţii. Corurile de colinde – cântate de copii timoraţi de mulţimea …