Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Articole despre bunici

Life Bites

„Vino, buna mea, că fără tine nu-i Crăciun!”

by Catchy / 21 December 2016

Deschid Facebook-ul. Alegeri, rezultate, articole, comentarii, analiști, absenteism, corupție, roșu, galben… Pe scurt: politică. Toată lumea se pricepe… Pardon, toți românii se pricep la politică. Ieri mă gândeam și discutam intens despre politică cu niște prieteni, de parcă părerea noastră ar fi contat pe undeva. Azi mi-am dat seama că …

The Happiness Project Timișoara

Bunicii nu au voie să moară în luna decembrie

by Cosmin Neidoni / 23 November 2016

Îmi este dor de bunici. Câteodată, simt că nu îmi astâmpăr dorul – pentru vreme scurtă – decât încercând să recuperez fragmente de memorie din copilărie, reașezându-le imaginea pe retină! Bunicii, câtă modestie și câtă bunătate, ei sunt imaginea nealterată a sacrificiului de sine. Am învățat de la bunicii mei …

Read me

Mi-au mai rămas doar regretele si-un dor nebun…

by Catchy / 30 October 2016

Anul acesta m-am gândit mult la bunicii mei, astăzi nu mai am niciunul. Au trecut şase luni de când s-a stins singura bunică pe care o mai aveam în viață. Ea m-a lăsat plină de regrete, regrete că nu am avut suficient timp să îi văd zâmbetul cu care mă întâmpina …

The Happiness Project

Victoriţa şi Vasile

by Catchy / 6 October 2016

Ea era scundă şi uşoară ca o frunză. El era înalt şi solid. Trăiau într-o comună de şes. Au avut cinci copii: două fete şi trei băieţi. Casa din chirpici, construită în anul 1930, era lipită de un deal şi se întindea pe lungime astfel: trei camere „de la vale”, …

Life Bites București

Ei spun că l-am uitat. Nu, nu l-am uitat!

by Criss Minea-Georgescu / 10 June 2016

M-au sunat în a doua zi de Paşti. Era foarte aproape de 12, dar încă dormeam. Când primesc telefoane de la oameni ce funcţionează după programul „normal”, care îşi fac somnul noaptea şi în zori iau mic-dejunul, tind să mă ruşinez, indiferent dacă am dormit 4 sau 12 ore. Şi …

The Happiness Project

Amintiri de Paşte

by Catchy / 28 April 2016

Amintirea sunetului de clopoţel ce vestea sfârşitul trimestrului şi începerea vacanţei de primăvară mă însoţeşte şi acum… Fugeam cu ghiozdanul în spate spre casă cât mă ţineau picioarele să ajung mai repede pe tărâmul vacanţei… la ţară. Vacanţa de Paşte avea parfum de narcise şi liliac înflorit, culoarea lalelelor şi …

Life Bites

Erau țigani și erau mândri de asta…

by Catchy / 21 April 2016

Prima amintire cu țigani (nu, nu rromi) datează din una din primăverile copilăriei la bunici. Peste drum de casa bunicilor, care era așezată chiar la intrarea în sat, era o pajiște în mijlocul căreia înverzeau două sălcii bătrâne. Acolo am văzut prima oară (și ultima) o șatră de țigani. Eram …

Life Bites

Punctul de strajă al copilăriei

by Catchy / 1 April 2016

Ai mei aveau o casă în comuna Margina, în Banat. Aşezată exact pe locul unde se bifurcă două drumuri, cel principal – şoseaua, şi străduţa care ducea mai departe spre Margina şi Făget. Această aşezare o făcea să arate ca un punct de strajă, casa se vedea chiar şi din …

Life Bites București

În lipsa ta, se plânge

by Rodica Helmis / 23 February 2016

Una dintre cele mai deplasate întrebări care mi s-au adresat în copilărie era: „Pe cine iubești mai mult, pe mama sau pe tata?”. Tu, copil, aveai 3 opțiuni. Să zici „mama”, poate că se supăra tata. Să spui „tata”, poate că se supăra mama. Parcă răspunsul cel mai potrivit era …

The Happiness Project

Iubirea nu are plural

by Catchy / 3 February 2016

Nu cred în iubiri. Cred doar în ea, IUBIREA, una singură, care îţi e şi aer, şi casă, şi masă, şi apă, şi hrană. Care te înalţă şi te împlineşte. Datorită căreia trăieşti. Cred doar în iubirea totală care ţine o viaţă. Restul sunt jumătăţi, fărâme, resturi. Dar nu iubiri. …

catchy.ro