Articole despre durere

Plutește în aer mirosul sfârșitului. Pare destul de aproape și inevitabil. În câteva zile probabil că o să se întâmple ce trebuia acum ceva timp. O să se facă liniște și fiecare o să meargă pe drumul lui. O să fie dureros și o să rămânem întotdeauna legați cu o …

Căldura degajată de mâna lui transmitea o senzație de calmare a durerii. M-a întrebat cum e. I-am răspuns că mai bine. În realitate, voiam să îi spun că nu ține mâna acolo unde este nevoie. Că nicio durere fizică nu o poate egala pe cea interioară. De fapt, sufletul mă …

Petronela, Petro…  Pe tro ne la, ca un șotron…  Cum te-ai descurcat cu numele acesta rar, jucăuș și atât de muzical în „pietroșenia” lui? Nu m-am descurcat. Cînd eram mai mică, mi se părea fain că am un nume rar, care nu se regăsea printre colegii de școală. Multă vreme …

Bărbatul se plimba prin sală, admirând tablourile sumbre. Această galerie de artă era celebră, ăsta era motivul pentru care venise și el s-o viziteze. Liniștea domina în marea clădire. Era dimineață, o dimineață de sâmbătă, cu cer înnorat, care mai mult te îndemna să stai în casă decât să ieși …

E un sentiment de libertate care nu îmi dă pace. Și de siguranță. În mine. E minunat ce pot face câteva complimente și câteva priviri ascunse. E uimitor. Trupul e uimitor. Oamenii sunt faini. Natura nu creează rebuturi. Și e o contradicție absurdă în mine. E un paradox în care …

Pierdută în timp, pierdută în spațiu, pierdută într-un gol atât de adânc. Și iar e o nouă zi, o nouă zi în care ai deschis ochii ăia triști și pustii din nou. O nouă zi care nu îți promite prea multe, o nouă zi pe care o vei pierde fără …

Îți scriu aici, deși știu că n-o să mă citești niciodată; știu că deja te-ai gândit la cine o să îmi ia locul în pat, la cât de mult ai pătimit şi la cât de frumoasă era viața ta înainte de mine. Ştiu că „punct și de la capăt” e …

Ajungi într-un punct în viață în care nu mai ai habar încotro te îndrepți. Îți dai seama că visurile tale sunt de mult pierdute – visuri în care acea iubire din povești, acel om fără de care nu puteai trăi, acel om care, la un moment dat, însemna totul pentru …

Simt nevoia unor precizări… Nu mă cunoașteți decât din ceea ce aştern pe foaie. Eu nu scriu pentru nevoia de afirmare. Nu am pretenții de artistă și nu-mi vreau gândurile așternute pe vreun perete drept noi aforisme. Nu! N-am pretenția să scriu o carte și să îmi fac publicitate. Și, …

Așa e ea. Nu vrea să încarce pe nimeni cu durere. Tace. Tace și înghite, până răbufnește. Asta o știu. Nu știu cum de s-a hotărât astăzi, să-mi povestească… povestea. Plecarea ei o știam, dar fără amănunte. Povestea celor șapte ani, îmi zice. Apoi continuă: sau cinci? Sau doi? Că …