Articole despre existenta

Vehemența e bună atunci când: – e dublată de autoironie, ironie, ușoară blazare, umor – tratează subiecte futile, cum ar fi preeminența cărnii de vită argentiniene asupra celei boliviene sau prezența obligatorie a brânzei mimolettes în componența fondue-ului de brânză – ești între oameni foarte apropiați, care-ți cunosc temperamentul, te …

– Crezi în mine? – Pfff… Da, normal. Stau de vorbă cu tine acum, nu? N-aș putea discuta așa de relaxată cu un fruct al imaginației mele. – De unde știi că nu sunt fructul imaginației tale? – Pentru că știu. Na, ți-am simțit prezența de atâtea ori încât, dacă …

De la Cum să furi un milion, la Propunerea indecentă a lui Robert Redford către Demi Moore, via tipic dâmbovițeana poveste de iubire dintre o băcăuancă sărăntoacă și aproape ratată pentru un etern băiat de bani gata cu nume de club columbofil, nu mai contenim să ne întrebăm ce am …

Nouă zile a durat întoarcerea din Saint Petersburg, cu opriri și evenimente în Stockholm, Geneva, Montreux, Caux, iar Montreux, Milano, Roma, București (puțin după miezul nopții). Sâmbătă, la 4.30 dimineața eram în satul în care m-am născut. Am deschis poarta casei și un parfum de floarea Maica Domnului m-a făcut …

M-am întors, de două zile, din jungla Amazonului. Am petrecut acolo şaptesprezece zile, cu un grup tânăr, explorându-ne străfundurile sufletelor într-un sat Shipibo din nordul Peru-ului. Am fost impresionată, la plecare, de părinţii care au adus “copiii” de treizeci de ani la aeroport, îngrijoraţi de distanţă, de lipsa contactului (acolo …

Copila mea dragă, număr clipele de când viaţa mi-ai schimbat-o. Totul a fost brusc şi radical. Nimic din ceea ce raţiunea îmi pregătise nu se potriveşte în acest puzzle. Afectul a părăsit acea amforă în care stătea chinuit dinaintea evidenţei şi de atunci parcurge neistovit drumul dintre neştiinţa ta şi …

  Nu am copii, am nepoţi, mă am pe mine, am o mamă, o pisică şi o babă. Facem copilărie mai ceva ca Bush. Da, acela. Îmi amintesc prea multe despre copilăria mea ca să vorbesc despre ea. Sună deja mediat, de vreme ce îmi aduc aminte de un vis …

„Every generation blames the one before”. Aşa sună începutul unui cântec al trupei Mike and The Mechanics. E un vers care mă bântuie de multă vreme şi căruia, din postura de fiică a părinţilor mei, am simţit datoria să mă supun. Am crescut în era în care părintele era sfânt. …

Azi am învârtit roata paradigmelor. Câștigătoare a ieșit una pe care tare aș fi vrut-o altă dată. Paradigma omului și a muierii. Da-i ca în șah. Nu alegi tu mutarea adversarului. Șah am zis? Șah să fie! Mai întâi adăugăm niscaiva reguli, precum comunicarea verbală, că ăsta-i un joc de …

Am învăţat – cu efort, e adevărat – să-mi deznod privirile sufleteşti de om, să nu mai îngenunchez la minunile-i relative, să mă depărtez de căldura lui trecătoare. Omul poartă cu sine rugăciuni ale orgoliului, ochii lui se rotesc asupra propriilor nelinişti şi vise, mai mult sau mai puţin izbăvitoare, …