Articole despre nebunie

Un răsărit mov cântat de ciori. Fum și abur, cine mai respiră deasupra frunzelor arse? Privind soarele în față, cum stă aspru pe cornișa casei, știu că-i ultima zi de toamnă. Dar abia mâine, mâine începe iarna vieții noastre. De mâine poate ne vom întroieni în facturi, reproșuri, neajunsuri, azi …

Ciocnim un pahar cu vin pentru nopţile pline de pasiune, cele ce vor urma, evident cele trecute. Amintiri… Ce rost are sa trăim în trecut? Trecută de ceva vreme de 30 de ani și de puțină vreme de primul divorț, îmi mușc ușor buzele și simt încă gustul amar al …

Pentru această zi de toamnă, vă propun o poveste de pe vremea când în țara noastră încă existau păduri. Când eram eu copil, în pădure trăiau morții. Am crescut înconjurat de orașul nostru care te strângea în pumnul lui și cei care scăpau se trezeau în fața unui galion spaniol …

Cât mi-aș dori să te revăd, măcar și pentru ultima dată. Să-ți dau o îmbrățișare, fie și de adio. Să fiu îmbrăcată în rochia aia scumpă, diafană, vaporoasă, pe care am luat-o gândindu-mă la tine. Mă imaginam plimbându-mă pe străzile orașului tău frumos, iar tu sorbindu-mă din priviri. Mi-aș dori …

Societatea, un simplu cuvânt ce ar defini o colectivitate, mai bine spus un mediu în care trăim. Societatea din prezent, era contemporană: tehnologia predomină, iar rețelele de socializare transformă lumea într-o turmă ghidată de concepțiile debusolante ale unor persoane preocupate permanent de aspectul fizic și popularitate. Acest tip de persoane …

După aproximativ 12 ore de zbor, am aterizat amețit pe teritoriul ferm al unui oraș vivace, care s-a scrijelit singur în memoria mea trunchiată de doruri absurde și neîmplinite. În timpul scurt petrecut acolo am reușit să mă contaminez de efervescența localnicilor și să-mi delectez privirile cu lascivitatea notorie a …

N-am carnet. Merg cu troleul. Cu tramvaiul. Cu autobuzul. Îmi plac troleele, că-s vechi și ruginite și pline de bătrâni. Autobuzele n-au niciun farmec, iar tramvaiele sunt cele mai poetice. Poate pentru că merg încet, poate că merg pe alte rute șoselele moderne, pe șinele unui București trecut care se …

Știi, de data asta vreau să te iubesc altfel, fără limite, fără prejudecăți, fără granițe, fără temeri. Vreau să mă îndrăgostesc nebunește, vreau să simt dragostea ta altfel. Să mă pierd din pricina a tot ceea ce simt pentru tine și să mă regăsesc numai lângă tine. Nu mai vreau …

Da, vreau să trăiesc acum „luxul” unei îndrăgosteli nebunești, una care nu e iubire, o știu sigur, și nici nu va fi vreodată. Grăiți, dar, judecători fără de prihană… Da, vreau să trăiesc astăzi îndrăgosteala asta înnăbușitoare, care îmi pune focul în trup și privire, și știi de ce, societate …

Continuarea de aici.  “Aş vrea, în partea a doua a conferinţei mele, să vorbesc despre un text clasic al comentariilor despre bătrîneţe. Şi care nu se prea mai citeşte astăzi, motiv pentru care îmi permit să vi-l reamintesc, cu unele comentarii. E vorba de textul despre bătrîneţe al lui Cicero …