Articole despre parc

Raul are opt ani. Raul e sărac. Este unul dintre cei cinci copii ai unei familii de rromi, care locuiesc în zona noastră. Raul și familia lui stau într-o casă dărăpănată, fără curent. Nici Raul, nici sora lui mai mare nu au fost vreodată la școală. Nu știu să scrie …

Laura a fost dintotdeauna o tânără rebelă. Răspundea mai întâi cu NU la orice întrebare sau rugăminte, dar de fiecare dată zbiera un DA sincer și bine închis în sufletul ei. Răspunsurile cu puternică negație fuseseră învațate încă de mică, fiind mereu într-o luptă încremenită în necunoașterea motivului, cu mama …

Era într-o seară de vară când a apărut S. în viața mea. Viața mea era perfect aranjată. Îmi propusesem să deschid acea sală de balet împreună cu prietena mea și să mă concentrez asupra fetiței mele și a vieții noastre fericite în două. Noi două ne-am avut doar una pe …

Cei de lângă noi nu mai au vreme sau nu mai au deschiderea sufletească necesară pentru a observa dureri ce nu le aparțin. Și, nu-i așa?, e cel mai simplu să aruncăm piatra și să decretăm neînduplecat că oamenii s-au înrăit, ori au devenit impasibili la mâhnirile ce-i împresoară pe …

Povestea aceasta este de departe una adevărată. Nu este îmbrobodită, nu este împachetată în staniol, este exact așa, ca viața. Cum este. În afara numelor. Dar nu cred că asta vă va deranja. Radu era un arhitect foarte cunoscut, căutat, și care iubea din tot sufletul ceea ce făcea. Pe …

O fotografie mi-a atras ziele acestea atenția. Realizatorul imaginii respective a surprins perfect o realitate dureroasă a vremurilor în care tragem în zadar de ceasuri. Pe o bancă dintr-un parc, una bucată tânară blondă vorbind la telefon și una bucată bătrân, cu capul plecat în pământ, căutând parcă acolo cu …

Prostule, dacă eşti bolnav, stai, dracu’, acasă… Eu am rinită alergică. În acestă perioadă a anului, ţâşnesc din mine strănuturi cu viteza şi emfaza artezienelor proaspăt cosmetizate din Piaţa Unirii. Mai mult, îmi curg ochii, mi se înroşeşte nasul, mă mănâncă pe gât şi, în general, mimez cu brio simptomele …

Seară senină de martie. Zi din timpul săptămânii, zi de lucru. O cameră obișnuită de apartament de cartier din București. O singură sursă de lumină, de la televizor. Sonorul dat suficient de tare ca să se audă și la vecinul de jos, indiferent dacă vrea sau nu. Pe un canal …

M-am cufundat în soarele de primăvară, cu carte cu tot. Mirosea a zambile și a pământ reavăn. Mi-am strâns pardesiul pe lângă trup la adierea pișcăcioasă a unui vânticel rebel. Obraznicul! Val-vârtej, lângă mine se așeză o domnișoară. Fără să mă întrebe ceva, fără să își ceară voie. Se trânti …

„- Am părăsit-o. Am făcut-o! Ei, acum, ce-o fi o fi!” își spuse în gând, căutând ieșirea din parcul ca un labirint. Nu își mai simțea inima bătând cu putere, se liniștiseră și gândurile. După ce se hotărâse să o părăsească, lucru la care se tot gândise în ultimele două luni, …