Articole despre poveste

E ziua de Crăciun. Lucrez. Sărmăluțele și cozonacii pot să mai aștepte până să ajungă pe lista mea de pofte. Acum încerc să-mi fac treaba, dar sunt cu gândul la un vin fiert. Așa… cum am văzut eu într-un clip video ademenitor: cu arome și coajă de portocală. Vinul, musai …

Știu ce sunt. Sunt specialist în marketing. Sunt soție. Sunt bucătăreasă. Sunt doică. Sunt bonă. Sunt călcătoreasă. Sunt adunătoare de ciorapi murdari de pe sub paturi. Sunt strângătoare de piese de lego din tălpi. Sunt infirmieră. Sunt paznic de medicamente. Sunt umăr pe care se plânge, fără a se înmuia …

Cucerit de fulgii rătăciți și timpurii ai primei ninsori ori, pur și simplu, prins în aburii țigării de dimineață, într-o liniște monumentală, stătea neclintit și cugetător. Îmi place să-l văd așa. Să-l știu domolit. Îmi dă o senzație că toate sunt la locul lor, că totul e așa cum a …

Atunci când suntem mici, parcă și timpul e mai îngăduitor cu noi. Ne dă răgaz să înțelegem lumea, puțin câte puțin. Și zilele sunt lungi, însă deloc obositoare. Apoi, pe nesimțite, timpul își întețește ritmul. Începe să curgă frenetic și ne trezim într-o clipită oameni mari… – Abia acum înțeleg …

Aceasta este o întâmplare cu iubire și o baie. Are și poezie (chiar și la propriu, dată fiind rima de mai devreme), dar are și mult umor. Vă garantez eu, că doar am trăit-o la persoana I nu demult. Dar să nu mai lungesc vorba. Acum vreo două luni am …

Aparent, ar putea fi un articol despre urări de ziua ta, N., dar, de fapt, ziua asta e un prilej pentru a-ți spune ție și altor cititori câteva vorbe (altele) despre nebunia descărcată de destin asupra noastră, iubirea ce ne-a speriat prin excelență. Căci THE ONE e exprimarea care cuprinde …

Din ciclul: nepermisele nuanțe ale iubirii Povestea ei. Nr. 1 „Toată viața mi-a plăcut să cred că sunt o femeie echilibrată, rațională, inteligentă. În seara aceea, mă întâlneam cu două prietene dragi într-un renumit și vechi restaurant bucureștean. Eram emoționată și nerăbdătoare, ca întotdeauna când mă întorc în țară, deși întâlnirile …

L-am întâlnit pe 13 septembrie 2008. Nu știu cum îl cheamă. Nu l-aș recunoaște, dacă l-aș revedea. Mi-ar plăcea să știu că a ajuns un mare violonist. Pe unde ești, anonimule? N-ar fi o minune adevărată să citești și să-mi dai un semn? 🙂 Iată povestea lui. Și a mea, …

Era cândva la Sinaia un fotograf care avea o maimuță. Să îi spunem Clotilda, zic. Mică, dresată, prietenoasă. Mă rog, cum sunt maimuțele. Clotilda era prevăzută cu o zgardă și o lesă lungă, știu eu, să fi avut vreo trei metri lesa. Într-o zi, s-au prezentat la făcut-poza-cu-maimuța două doamne. Cu …

Viața o provoca și ajunsese la punctul în care înțelesese asta. Știa că tot ce era astăzi era datorită alegerile pe care le-a făcut. Asumate. Mai devreme sau mai târziu. Era o copilă cu încheieturi fragile, cu ochi magici ce dăruiau priviri rotunde și o putere pe toți o simțeau, …