Articole despre poveste

Aveam vrei câțiva anișori, când am primit în dar cartea cu povestea motanului încălțat. Eram fascinată nu atât de poveste, pe care spre rușinea mea am și uitat-o, cât de imaginea acestui motan frumos și mândru, care avea niște cizme grozave, roșii și strălucitoare, pieptul bombat, pălărie, un zâmbet cuceritor …

Din ciclul: „Sunt plină de amintiri”. Sunt seri în care deschid trecutul ca pe o carte uitată într-un cotlon, carte în care păstrez amintirile ca pe niște flori presate și, răsfoind-o, îmi revine povestea fiecărei flori… Am crescut într-o familie în care certurile din gelozie erau frecvente. Mama mea l-a …

Într-o margine de lume, lângă marea cea sărată, Unde Făt Frumos și zmeii mult mai rar se mai arată, Era o țară frumoasă, nici prea mare, nici prea mică, Cumpănită întru toate, mijlocie va să zică, Unde trăiau laolaltă oameni feluriți ca stare, Oameni buni, săraci și harnici, bogătani cu …

Povestea piticul de rouă al unui șmecher de băiat, care știa o mulțime de șotii, că cică a fost odată ca niciodată, pe vremuri, dar nu chiar așa de demult, o insulă mare, într-un ocean și mai mare. Acum, unii ziceau că ar fi fost în Oceanul… Specific, alții că …

Într-o seară de vară, un pitic de rouă, ocupat cu treburile lui piticești, tocmai auzi dintr-un colț umbrit, de pe malul râului, o voce mică, mai mică și decât cea a piticilor de rouă sau a gâzelor din preajmă și care spunea: „Ehei, odată, demult, când și eu eram o …

În Centrul vechi al Bucureștilor, întâlnim o mulțime de tineri amatori de distracție. Grupuri de turiști gălăgioși. Îl mai întâlnim, uneori, pe bărbatul cu fața pudrată și mustață à la Charlie Chaplin, pe pălăria căruia se plimbă, debusolați, doi-trei șoricei minusculi. Tot el mai are și un papagal care, doar …

Bunicul a iubit-o mult pe bunica. Bunica îmi povestea cum s-au cunoscut. Amândoi orfani. Prima oară, s-au văzut în curtea internatului în clasa a VII-a și apoi într-a XI-a, bunicul a revăzut-o, au schimbat două vorbe, s-au plimbat și au povestit diverse și apoi, ultima dată, i-a adus o carte și o cruciuliță. Ultima …

Cu toții purtăm măști. Atunci când suntem mici, ele sunt, însă, „la vedere”. E simplu: fetițele aleg să fie prințese, iar băieții – super-eroi. Abia când ne maturizăm, măștile noastre prind tot felul de forme și nuanțe. Unele se mai și suprapun, în straturi. Astfel, descoperim, în timp, noi și …

Iubirea, această stare de graţie, sentiment de sorginte divină, care se arată muritorilor de rând atunci când sufletele sunt pregătite să fluture, ca să confirme faptul că Paradisul există şi nu trebuie pierdut! Şi, şi dacă îl pierdem pentru o clipă, dacă suntem suficient de îndrăzneţi, de dornici şi de …

Îmi amintesc perfect parfumul verilor în care pendulam între spațiul misterios dintre blocurile I13, I14, strada Dunării și Str. 1 Decembrie (sau în fața blocului) – unde locuiam împreună cu ai mei – și locul infinit de joacă oferit de generoasa stradă Ion Creangă, ce pornea de la intersecția cu …