Articole despre razboi

Bună ziua, numele meu este Andrei Crăciun, am treizeci de ani și am încercat, fără să reușesc, să ajung ziarist. Am întâlnit multe femei pe drumul străbătut. Le-am scris în ziare, iar după ce ziarele au murit, le-am scris pe pereții noștri virtuali, amăgindu-mă că acele cuvinte îmi vor supraviețui. …

Punea, hotărâtă, degetul, când bunicul ştiutor nu era lângă ea. Şi nu era mai tot timpul. O lăsase la ţară, cu cinci copii şi el plecase să lucreze la mină. Trimitea bani de două ori pe lună, iar toamna, după strânsul celor de-ale gurii de prin grădină şi câmp, bunica …

Citesc Supleantul lui Petru Popescu. Promisiunea din prefaţă va fi ţinută? Aştept. Până la final. Iniţial am dubii pentru că mă întreb cât la sută din poveste s-ar mai fi scris dacă “ea” ar mai fi trăit să poată confirma? Am senzaţia aia de suspiciune, de genul “după război mulţi …

Copila mea dragă, număr clipele de când viaţa mi-ai schimbat-o. Totul a fost brusc şi radical. Nimic din ceea ce raţiunea îmi pregătise nu se potriveşte în acest puzzle. Afectul a părăsit acea amforă în care stătea chinuit dinaintea evidenţei şi de atunci parcurge neistovit drumul dintre neştiinţa ta şi …

I-am săpat cu hârleţul în grădină din prima zi! Mă urmărea bucuroasă! După ce-am dat gata două rânduri de vie, i-a spus lui fiu-su: – Ia-o, mamă! E bună! Şi eu, mândră, colo! Mică şi înfiptă ca un bob de piper, pe dinăuntru era luminoasă! Mi-amintesc că într-o iarnă cu …

La sfârșitul anului 2004 am avut prilejul să o cunosc pe doamna Sanda Tătărescu-Negroponte, ocazie cu care am realizat un interviu. Acest interviu se află publicat și în volumul meu Copilăria la români (Compania, 2006) însă îl aduc și pe această cale în fața publicului larg, pentru a reprezenta mai …

Ţii minte pantofii ăia cu toc cui? Ăia negri. Te-au bătut de ţi-au ieşit ochii. Nici tânărul Werther nu s-a chinuit mai tare ca tine în timp ce-şi dădea duhu’. Dar ai stat acolo… pe ei, dreaptă şi mândră. Te vedeai cu el şi tare-l mai iubeai. Erau noi. Voiai …

Marseilleza răsuna peste tot împletită cu sunetele trâmbiţaşilor ce anunţau încetarea focului. După patru ani, francezii şi germanii lasă, cu greu, armele şi fac efortul să-şi strângă mâinile în loc să se împuşte unii pe alţii. În ziua de 11 a celei de-a 11-a luni a anului 1918, la ora …

1815 În ziua aceea, zorii s-au apropiat neaşteptat de repede, văzduhul absorbind vălul de care pământul s-a lăsat despuiat, de somn şi de dorinţe. De la înălţimea privirii sale, generalul urmărea cum armatele sale se topeau în braţele altora. Şi-a amintit apoi, în acest final de lume şi de suflet, …

Fostul căpitan SS Erich Priebke nu-şi găseşte şi nu-şi merită liniştea eternă. Sigur a fost blestemat pentru răul făcut. A încetat din viaţă pe 11 octombrie şi nu se găseşte o soluţie viabilă pentru înmormântarea sa. Germania (ţara de origine) refuză, Argentina (ţara unde a trăit ascuns, întemeind o familie) …