Articole despre tacere

Îi lipseṣte. Nu că i-ar fi ocupat la modul excesiv viaṭa, nici că s-ar fi agăṭat obsesiv una de cealaltă, învăluindu-se în valuri de duioṣie exacerbată. Relaṭia lor a fost întotdeauna cam ca de la adult la adult, răpindu-i Anei bucuria alintului copilăresc. Că Elena a fost de timpuriu măcinată …

Într-o zi vom lăsa totul baltă. Ne vor rămâne hainele-n dulap, cheile și telefonul cine știe pe unde, folia de medicamente pe noptieră neterminată, poate și ciorba la foc molcom pe plită. Nu trăi fără să te gândești la toate astea. Ziua aceea poate fi oricând, pentru oricine. Bagă de …

Astăzi am aflat o veste cruntă, bărbatul de care sunt îndrăgostită este grav bolnav şi eu nu pot face nimic pentru a-i alina suferinţa, nu-l pot încuraja, nu pot fi lângă el pentru că nu-i al meu. Şi dacă înainte eram fascinată de el, acum mi se rupe inima în …

Era unul din târgurile acelea de Crăciun de unde puteai cumpăra brăduleţi din biscuiţi potoliţi cu glazură, ornamente cu ace de brad şi multă poleială. Chiar şi vechituri, aşteptând să fie cadorisite în straie de sărbătoare. Sunt organizate de fundaţii, care atrag şcolari, artişti plastici locali, anticari, cofetărese, chiar şi …

Nu a trăit niciodată după reguli. A trăit așa, la alegere. Se ghida după momentul care se ivea. Spontan. El și timpul erau buni prieteni. Se mulau unul dupa celălalt, se așteptau reciproc, trăiau într-o simbioză perfectă, unul îl zbura, celălalt îl trăia. De aceea, el nu îmbătrânea: prietenia își …

În ea erau două – Iris și Umbra ei. Se-nțelegeau bine. Din când în când, Iris se retrăgea, iar Umbra îi lua locul. Acum Iris plecase. Se retrăsese în locul acela al ei, știut numai de ea. Era nisip, unul fin și fierbinte, soare, cald și mare. O, marea molcomă, …

Noi, oamenii, cu fragila noastră alcătuire fizică si cu mari aspirații metafizice, învățăm aproape mereu, din cărți și călătorii, din propriile experiențe de viață, dar învățăm mai mult decât suntem înclinați a crede de la prieteni, acea mână de oameni care formează edificiul nostru afectiv, zona insulară de autenticitate, de …

S-au rărit cuvintele și s-au adâncit tăcerile. Cele dintâi care au mai rămas și au pierdut din greutate și planează ca niște frunze luate de vânt. Ai fost vis sau realitate? Am ales liniștea și am început să te simt. Când respir, când mă mișc, când dorm, când visez cu …

Ne asumăm cu nesperată tăcere tot ce se întâmplă în jurul nostru, chiar dacă facem diferenţa, chiar dacă discernem, între arhicunoscutul binom bine/rău. Interesul nostru primează în faţa oricărui sistem valoric. Până la urmă, atâta timp cât X sau Z crede despre tine că eşti într-un anume fel, spre pozitiv …

Zilnic, cu  sufletele încărcate de iubire şi dăruire, pornim în căutarea sensului, al ocrotirii, al mâinilor întinse. Citim cărţi pentru dezvoltare personală şi „nepersonală”, aplicăm sfaturile marilor înţelepţi ai lumii, privim cerul, îmbrăţişăm natura, ne bucurăm de lucrurile mărunte şi delicate ale vieţii. Zilnic, mergem la joburile noastre iubite sau …