Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Te iubesc, dar NU ești totul pentru mine!

2 March 2019

Dragul meu, niciodată nu îți voi spune “Tu ești totul pentru mine”. Te-aș minți. Eu sunt eu și tu ești tu. Avem identități divergente și venim din lumi distincte. Dar puși laolaltă, noi doi, așa diferiți cum suntem, facem un tot care se mișcă, se schimbă și evoluează.

Da, ador timpul petrecut cu tine. Noi doi, mână-n mână, plimbându-ne agale pe malul mării sau într-o pădure ocrotitoare. Noi doi la masă, cu o friptură bună-n față și o salată voluptuoasă. Noi doi îmbrățișați pe canapea, privind un film sau discutând câte-n lună și-n stele, cu o cană de ceai în mână. Prezența ta îmi face bine, mă hrănește și îmi crește senzația de bine în viața mea. Am nevoie de zâmbetul tău, de apropierea ta, de atingerea ta, de mirosul tău. De glumele tale, de sprijinul tău, de atenția ta și de părerea ta.

Uneori, membrii unui cuplu au nevoie şi de libertate. Individuală.

Dar am nevoie și de singurătatea mea. De o carte pe care să o citesc în liniște, de o discuție plină de vervă cu prietenele mele sau de un monolog interior redat pe hârtie. Am nevoie să defulez pe ringul de dans, să trăiesc muzica lăsând-o să-mi curgă prin vene, conturând imagini cu mișcările mele. Am nevoie să simt satisfacția reușitei atunci când îmi iese ceva bine.

Prezența ta îmi priește, atenția ta mă ocrotește, dar nu îmi sunt de ajuns. Am nevoie să descopăr și să învăț lucruri noi, să fiu uimită și stimulată de idei sau să cunosc oameni noi. Am nevoie să ajut, să ascult, să relaționez și să creez. Oooo, da! Să creez. Și nu doar prânzul, cina sau decorul casei. Ci și o poveste, o cusătură, ei hai, din când în când, și o murătură. O fotografie cu un mesaj, o felicitare cu un text aparte, o jardinieră cu flori pe terasă sau o o puerilă pictură.

De același autor, îți recomandăm şi: S-a umplut lumea de speaker-i motivaționali!

Am nevoie să mă simt apreciată și nu doar de tine, dar și de ceilalți. Să simt că fac diferența pe lumea asta și că aduc ceva pozitiv. Să mă simt utilă, să ascult, să contribui. Să simt că am o direcție spre care să merg și că ceea ce fac are un sens.

Și mai am nevoie, ca și tine, de un acoperiș deasupra capului, de un somn bun, de apă. De mâncare cu adevărat hrănitoare, de natură care-mi încarcă bateriile, de cer luminos și soare. De stabilitate în jurul meu, de siguranța chiar și aparentă a zilei de mâine, de sănătate, frumusețe și mobilitate. De armonie în relații, de toleranță, înțelegere, răbdare și, din când în când, de schimbare.

Dragul meu, sunt ca o plantă iubitoare de lumină, dar care se usucă pe arșiță sau în locuri întunecoase. Te rog, din dragostea ta, nu mă uda prea mult, că s-ar putea să mă îneci. Nu mă lăsa în vânt, că aș îngheța. Nu te întrista când frunzele și florile îmi pică uneori. E parte din viață. Unele cad ofilite, altele noi și proaspete cresc din nou.

Degeaba aștepți să îți spun: “Fără tine nu pot trăi.” E evident că pot. Doar am trăit și înainte de a te cunoaște. Nu aș înceta să trăiesc în ziua în care tu ai decide să pleci. Mi-ar fi greu, aș suferi, mi-aș frânge mâinile și aș urla din toți rărunchii. Dar cerul tot acolo sus va fi și nu s-ar nărui, deși o vreme lungă exact așa aș simți. Mi-ar fi al naibii de greu, aș plânge neîncetat, aș rememora clipele cu tine, aș vrea constant să dau timpul înapoi și aș visa să fug în trecut. Și o vreme poate aș vrea să nu mai exist. Doar că, la un moment mi-aș aminti că am primit un dar deosebit, o viață și că în final, cu toate imperfecțiunile mele, mă iubesc. Și m-aș ridica în picioare, m-aș clătina puțin, aș aduna cioburile sparte și le-aș lipi, apoi, pas cu pas, aș merge mai departe pe calea mea.

Și DA, dragul meu, tu nu ești totul pentru mine, dar cert e că te iubesc. Azi, calea mea se intersectează și șerpuiește pe lângă calea ta. Călătorim împreună, dar mergem diferit. Eu sunt eu. Tu ești tu. Te rog, iubește-mă, dar cu măsură. Și eu o voi face la fel.

Guest post by Gabriela Doicaru – Spencer

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Tehnologia 5G: profituri imense pentru industrie, cancere și boli cardiovasculare pentru cetățeni?

Iartă-mă… să nu mă cerți!

Lună Plină în Scorpion: schimbare dureroasă, dar sănătoasă

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,363 views

Your tuppence

  1. mirela gruia / 4 March 2019 21:48

    O porcarie de articol.

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro