Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

15. Ochiul de la aragaz

4 November 2014

Ras copy

Eram la Cati, prietena mea din copilărie. Plecasem puţin de acasă pentru că sor-mea îl aştepta pe prietenul ei, Johnny – mă rog, pe gagiu îl chema Ionel- un tip tare antipatic, pe care nu-l puteam înghiţi nici cu un vagon de lămâi. Ce nu-l înghiţeam eu, dar mama nu-l putea suferi cu nici un chip. De câte ori venea în vizită, îl pândea, doar-doar o face vreo gafă, să se ia de el.

Tocmai îi povesteam lui Cati toate astea, când îmi sună telefonul. Era mama, foarte impacientată, zicându-mi ca Johnny e obraznic şi că îi vorbeşte urât. Ieşim pe uşă val-vârtej şi în două minute eu şi Cati eram deja la mine acasă. N-am mai întrebat ce s-a întâmplat. L-am luat din prima:

-Măi, nemernicule, cum îţi permiţi?!

Cati, jap-jap, îi dă două palme peste ochi. Ăla zbiera că nu e vinovat cu nimic, mama îl făcea cu ou şi cu oţet, noi ţipam să iasă din casă iar pe sor-mea parcă o amuţise Dumnezeu. În fine, l-am dat pe tip afară şi am întrebat-o pe mama ce s-a întâmplat, iar ne-a spus că tipul îi furase ochiul de la aragaz. Am înţepenit.

-Ce?? De ce ar face cineva asta? a întrebat Cati.

-Cum de ce?! Ca să-şi bată joc de mine! a conchis mama, fără drept de apel.

Mă uitam la sor-mea, era distrusă, iar eu nu mai înţelegeam nimic. Am pus-o pe mama să ne facă o cafea, ca să ne liniştim şi să discutăm. Când mama a luat ibricul să ne pună de cafea, a înmărmurit. S-a uitat la noi, albă ca varul şi a îngăimat:

-Maică… Ochiul de la aragaz e lipit de fundul ibricului…

-Eşti de mare pricină! i-am zis şi am ieşit cu Cati pe uşă.

În urma noastră, sor-mea a izbucnit în plâns.

Autor: Valentina Negoiţă

Regulamentul concursului, aici.



Citiţi şi

Și de-o fi să nu te mai întorci, trăiește frumos!

Asta se întâmplă când o tânără devine femeie măritată prea devreme

Liuba

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
2,036 views

Your tuppence

  1. Rares / 5 December 2014 11:04

    15

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. Florin / 5 December 2014 11:04

    15

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  3. Daniela / 4 December 2014 21:41

    15

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  4. Carmen / 4 December 2014 21:30

    15

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro