Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

21 septembrie 1847 – inaugurarea grădinii Kiseleff în faţa a 70.000 de bucureşteni

21 September 2020

Pavel Dimitrievici Kiseleff,  guvernator al Moldovei şi Ţării Româneşti, conform Păcii de la Adrianopole, a semnat actul de reamenajare civilizată a vechiului drum – numit pe timpul lui „Aleaua cea mare” – și în 1833 încep lucrările. Șoseaua îi va purta numele, în semn de respect pentru reformele lui, dar și grădina (parcul) cu sute de tei și arbuști care va fi inaugurată pe 21 septembrie 1847. 

După câţiva paşi pe şosea se deschidea un cerc botezat „Rondul I”, ce avea în mijloc un havuz de fontă din care – se zice – apa ţâşnea vreo 50 de metri, spre minunarea mahalagiilor, care nu pricepeau vrăjitoria. Fântâna, prima arteziană din istoria acestor locuri, a fost inaugurată laolaltă cu micul lac în 21 septembrie 1847, în prezenţa a 70.000 de suflete. Meyer proiectase această fântână arteziană pentru a face dintr-o plimbare la Şosea un spectacol. Tot spre desfătare a mărginit şoseaua – inaugurată împreună cu grădina – cu peste două mii de tei, care în luna mai învăluiau cu parfum Capitala. Câteva sute de metri mai sus, între 1889 şi 1892, la iniţiativa lui P.P. Carp şi după proiectul lui Ion Mincu, va fi construit cunoscutul Bufet.

Casa Doina de azi. 

După tăierea şoselei începută în 1833, lucrările au continuat, dar cu viteza melcului odată cu plecarea lui Kiseleff care fusese exilat la Paris în aprilie 1834. Au luat însă amploare odată cu suirea pe tron a lui Gheorghe Bibescu. Domnul, care studiase cu fratele său, Barbu, Dreptul la Paris, a fost primul care s-a gândit, sfătuit, cum am văzut, de Kiseleff, la „cosmetizarea” acestei alei – deschisă în 1851 până în locul pe care va figura „Rondul III” – şi la conferirea unui „aer parizian”. Pentru înfăptuirea ideii, care nu trebuia să rămână doar un vis, cum se obişnuia pe aici, s-a adresat agentului său din Viena, care, la rândul său, a apelat la directorul grădinilor imperiale. I-au fost recomandaţi, a aflat doctorul Nicolae Vătămanu, remarcabil iubitor de istorie bucureşteană, peisagistul Carl Friedrich Wilhelm Meyer şi ajutorul acestuia, Franz Harer.

Continuarea, aici. Mulțumim, Emanuel Bădescu!



Citiţi şi

Grădina cu Artiști aduce două Târguri de Moși în luna mai


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro