Mi-am făcut cont pe facebook.
În prima zi l-am găsit pe Sergiu. Era cu nevasta şi copilul la mare.
A doua zi i-am dat add friend.
A treia zi Sergiu mi-a confirmat.
A patra zi am postat o poză cu un căţel şi o pisică bând din acelaşi vas cu apă. Apoi am aşteptat să văd câte like-uri primesc.
Nu am primit decât un like. Era de la Sergiu. Sergiu este un băiat simpatic.
A cincea zi m-am uitat pe pagina lui Segiu. I-am dat mai multe like-uri. La pozele lui de la mare. Şi la nişte tablouri cu gândaci. Şi nu mai ştiu la ce i-am mai dat like.
A şasea zi s-a întâmplat ceva neaşteptat. Un necunoscut voia să ne împrietenim. Era un bărbat peste 35 de ani. Avea plete. Părea înalt din poza cu statuia Eroului necunoscut. I-am confirmat cu oarece emoţii. Era prima mea întâlnire cu un necunoscut. Liviu Comaniciu din Berlin.
A şaptea zi am aşteptat să văd ce se întâmplă şi nu s-a întâmplat nimic.
A opta zi m-am enervat că iarăşi nu se întâmplă nimic. Şi m-am hotărât să dau like la o poză de-a lui Liviu cu o maşină de curse, chiar dacă mie nu îmi plac cursele cu maşini. Nici poza aia nu era prea frumoasă, dar eram nervoasă.
A noua zi Liviu nu a dat like pozei mele cu un căţel şi o pisică bând din acelaşi vas cu apă. Deşi poza este frumoasă.
A zecea zi am aşteptat în zadar. Nici Sergiu, nici Liviu nu au postat nimic. Şi mi-am spus că am fost o proastă că am avut încredere în ei. Mai bine încerc pe Twitter.
Autor: Cristina C.
Regulamentul concursului, aici. Dacă v-a plăcut acest articol, votați-l, în intervalul prevăzut de regulament, aici.
Citiţi şi
E ok să spui NU, e ok să renunți. Nu și la tine
Un bărbat, două femei și mai mulți copii
Ce înseamnă să te simți copleșit
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
