Nu, sigur că nu suntem noi dintre cei care caută contrabandişti aducători de bucăţi de rinoceri ori de tigri şi nici consumatori dependenţi de brânca-ursului sau de năvalnic. Suntem însă vajnici amuşinători de oameni. Sau bine-ar fi să fim. Îmi şade-n minţi de ceva vreme cuvântul ăsta, „afrodiziac“, de care-am …

Călin Popescu-Tăriceanu s-a-nsurat, azi, pentru a cincea oară. Cumva, aş fi vrut să-i fiu alături. În 1998, tot în vară, eram la Radio Contact, să fac un interviu cu el. Şi ne-am cam lungit la vorbă. La ora 13.00, trebuia să mă mărit. Şi-ncepusem să mă cam foiesc fiindcă se-apropia …

Sunt dimineţi în care îţi aduni moleculele-ntr-un castron mat şi ieşi pe uşă, punând un capac etanş, ca să nu fugă vreuna. Dimineţi în care ştii clar că-ţi trebuieşti. Cât mai tot. Am fost cu doi prieteni, pe rând, la un medic psihiatru. La o diferenţă mică, în ani. Oamenilor …

Azi scriu într-un limbaj frust şi colocvial. E bine să ştii asta, că poate vrei să te opreşti aici. Nu de alta, dar ăsta e un text care-ţi va face o mare neplăcere, dacă nu mai multe, însă toate mari, fiindcă vreau să-ţi vorbesc despre milă, iar asta scârbeşte pe …

Şi zi aşa. Te-ncearcă o-ndoială pe deasupra ăstorlalte. Ei, las’ că nu stăm să le numărăm, e destul că ne tot chinuim să le spălăm de pe noi. Mă gândeam să ne desfacem niţel azi. Am tot auzitără, că doară ne-au mai căzut, fie şi prin pleoapa nictitantă, ceva vorbuliţe …

Răspunsul ăsta m-a făcut întotdeauna să mă simt vinovată şi, mai greu de dus, neisprăvită. Adică neterminată. Şi l-am tot dat. Zâmbind în dosul lobilor, pierzându-mi lipsa greutăţii vorbelor în creştet. Al lui. Am spus şi „te iubesc“, da, am făcut-o. Şi chiar nu rar, ci doar de fiecare dată …

Se făcea că eram cinstiţi. Că nu mai visam s-acoperim şi nici să vindem imagini. Şi nici oglinzi proaspete. Era vis în vis, ca să se mai disipeze durerea până la a nu o mai simţi, nu limitrofă nesimţirii. Se făcea că nu mai ascundeam satâru’-n poale şi nici nu-l …

O frumuseţe care rotunjeşte păsări mici. Hidrodinamic. Un om mare fiindcă nu cunoaşte frica. Te respiră prin geam sau chiar mai de-aproape şi-şi cântă partitura din cel mai adictiv miros al lumii. Miros de viaţă fragedă. Da, e omul proaspăt ieşit din ou. Cu miez acoperit spre nedesfacere şi răsuflare …

Ca să ştii. Şi, mult mai curios, te-am iubit dintru-nceput. Pe urmă, am început să-ncep. Fără miză. Prieten nou, prieten bun, prieten cap-de-prag, sus, jos, lateral, prieten învechit în zile bune. O fi vreo nedumerire pe care nu ţi-am pocnit-o-n moalele inimii şi-n tăriile capului? Poate numai dac-am uitat-o. Şi …

Ca să nu te mai răsuceşti în coşmaruri închipuite, hai să vorbim pe şleau. După, ştii tu ce-i aia, nu-ţi explic, vrei să-l arunci în marea căldare cu uitare. Ori s-o, că asta-i, ca toate celelalte, tot de ambe sexe. Că ţi-a făcut şi ţi-a dres ori, mult mai rău, …