Prima cremă de faţă a fost una grasă. O cutie albă plină ochi. N-aveam nevoie, n-aveam însă curajul de a nu face la fel ca alţii. Pentru că aşa cereau vremurile. Să te dai cu cremă de faţă. Grasă. În fiecare seară în faţa oglinzii ciobite din baia rece sprijinită de …

Primii doi ani de facultate au fost cei mai bogaţi în senzaţii. În întâmplări de tot felul. Exista pe atunci în mintea mea o limită a „întâmplărilor posibile”. Restul, acele întâmplări imposibile, erau dedicate „altora”. Erau întâmplări din filme şi poveşti cu zâne, genul de întâmplări care se detectează de departe drept non-veridice. …

Te mănâncă degetele de atâta nescris, ai vrea şi nu poţi, oamenii te bombardează cu întrebări diverse, tu taci şi iei notiţe, antrenându-ţi degetele pe sub masă, în pofida oamenilor, în pofida întrebărilor. Tu trebuie să răspunzi oamenilor, răspunsul face parte din contractul tău cu oamenii. Tu trebuie să fii …

Ţi-am spus odată că scriu cu oarecare decenţă, că până şi eroticul la mine are o oarecare decenţă: decenţa imposibilităţii anumitor cuvinte. Mi-ai spus să-mi dau drumul la cuvinte, să le las să curgă cum or vrea ele să curgă, oi vedea eu pe urmă unde mă va duce cuvântul. …

Aş fi vrut să fiu inspirată de aeroportul acela mare, aproape gol, promisesem undeva că mă voi lăsa cuprinsă de moment, de personaje, de închipuirile mele privind personajele. N-a fost să fie decât o trecere banală printre oameni obişnuiţi, un ceai de plante servit într-un restaurant gol, o carte începută …

Există zile cu soare, cu cer senin şi gângurit de păsărele, zilele acelea în care îţi vine să-ţi petreci viaţa pe balcon, între ghivece, şi fluturi, şi păsări, şi pisici care sar după păsări. Există însă şi reversul zilelor cu soare, cu flori şi pisici care sar după păsări. Există …

Eu când sunt tristă fac mai întotdeauna haz de necaz. Şi-mi iese… sarcastic. Sau cinic. Şi-mi place. Atât de mult îmi place, încât am început să caut situaţiile astea triste cu lumânarea. Îmi pare teribil de rău că v-am întristat, de fapt nici nu era foarte-foarte trist, era doar o înşiruire …

7:00: Îţi începi ziua prin a-ţi da seama că ţi-ai pierdut abonamentul la (toate liniile de) transport. Îţi iei inima în dinţi, încercând să nu strângi prea tare. Ajungi la ghișeul cu “pricina” – uşile automate nu funcţionează. Citeşti atent anunţul din geam: fără tichet, nu poţi intra. Reperezi distribuitorul …

Citesc de când mă ştiu şi de cand mă ştiu, citesc. Am început să mă ştiu cu adevărat pe la şase ani jumate, când mi-au pus unii abecedarul în braţe şi nu m-au lăsat până nu l-am învăţat pe de rost. Apoi mi-au spus că există şi altfel de scrieri …

Unele chestii pur şi simplu se întâmplă. Adică se întâmplă atunci când tu, care le prevezi pe toate, ţi-ai luat gândul, speranţa, ideea că s-ar putea întâmpla. Genul acesta de chestii, când se întâmplă, te lovesc în moalele capului şi te întorc cu susul în jos. Tu te spargi în …