Citesc tot mai des elogiile vieţii la ţară. Vai ce frumoase, nemaipomenite, nemaiauzite, încântătoare, superbe, revitalizante, energizante erau vacanţele la bunici, viaţa la ţară. Aşa, vacanţele! Că viaţa la ţară, dragilor (femeilor de obicei li se scrânteşte limba în atâtea adjective superlative), nu e deloc roze e fiori. Ca să mergi …

-Asta e pentru tine! -Nu vreau plicul tău nenorocit, înţelegi? Eu te vreu pe tine! Vreau să mă trezesc în fiecare dimineaţă cu parfumul ceaiului de tei în nări, cu pîinea prăjită şi dulceaţa ta. Vreau atenţia ta, sprijinul tău şi te vreau pe tine cînd rîzi de mine că …

Îţi mulţumesc că ai plecat, că m-ai părăsit într-o zi de primăvară, caldă, obraznic de însorită, ca toată înverzirea, înmugurirea şi înflorirea aia timpurie, le-am simţit ca pe un pumn în stomac, ca pe o nedreptate. Şi ploaia de lacrimi, ploaie caldă, insistentă, pătrunzătoare, care nu-şi găsea oprire, care nu-şi …

Se îndrăgostise de ea fără preaviz. Întâi îi atrăsese atenţia figura ei micuţă si părul înfoiat ca o căpiţă de fân copt la soarele torid al verii. Era frumuşică şi plină de viaţă Any, n-ajungea la un metru şi jumătate şi el o răsfăţa chemând-o Bulina. Se supără ea la …

Cu cât înaintez în viaţă, cu atât sunt mai conştientă şi mai hotărâtă, mai dornică şi mai pregătită, mai tolerantă cu mine şi mai intolerantă cu tot ce nu-mi dă linişte. Nu mai am voinţă să ascult văicărelile neîntemeiate, să-mi pierd timpul în preajma persoanelor negative, persoanelor pline de sine …

La mine acasă îmbrăţişările se mănâncă pe pâine; dimineaţa, la micul dejun, seara, la cină, plus alte bonusuri când simţim nevoia. Nu plecăm la treburile noastre, şcoală, serviciu, până nu ne strângem inimile în îmbrăţişări şi nu ne salutăm cu „ai grijă de tine!”. Îmbrăţişarea dintre mine şi soţ a …

Nu-mi place chimia. Nu mi-a plăcut niciodată. Revelaţia şi curajul de a recunoaşte faţă de mine însămi le-am avut după ce am citit cartea „Open” a lui Andrè Agassi. V-o recomand şi vă recomand să-i sfătuiţi pe copiii voştri s-o citească. E o autentică lecţie de viaţă, un argument care …

Mama zice că eu aş fi în stare să mă împrietenesc şi cu o piatră. Probabil spiritul meu de adaptare şi capacitatea de a găsi în oameni ceva bun, chiar şi acolo unde „bun” nu e la suprafaţă, nu e vizibil, m-au ajutat mereu să-mi fac prieteni peste tot. N-au …

Mă aşez în metrou lângă o fetiţă cu zulufi blonzi şi rebeli, la rândul ei, aşezată lângă o doamnă tânără şi-o valiză roz, cu faţa lui Micky Mouse reluată în mai multe dimensiuni. Îşi leagănă ritmic picioarele care rămân la cîţiva centimetri buni de podea şi ascultă cu atenţie ce-i …

Un articol de-al meu, o povestioară, nici nu ştiu cum s-o numesc, a avut un succes nesperat pentru mine şi m-a pus pe gânduri. Dacă oamenilor le-a plăcut e probabil că s-au regăsit în el/ea, au trăit o bucată din viaţă interpretând una dintre părţi. Şi cred că nu le-a …