Feșăn la piscină

Alexandra Pistol

27 June 2017

alexandra-pistolAm fost la piscină! Na, ca tot omul când dă canicula în tine ca surdu’ n tobă; când stările depresive dispar ca prin minune și apar ca prin miracol alea lipotimice; când factura de la Enel te face să închizi ochii și să-ți imaginezi că suma aia ar putea fi o primă de vacanță!

Revenind la ideea principală, și anume că am fost la piscină, m-am trezit plină de bună dispoziție la ora șase fix dimineața, cu scopul ca la cel târziu la opt să fiu deja instalată pe șezlong, să sorb un cocktail nonalcoolic, că doar e opt dimineața și nu pot să mă arunc direct în caipirine și aperoale, să fumez delicat o țigaretă slim și să mă bucur de toți pașii către o insolație sigură. Am plecat la unșpe’. Cu un picior epilat și unul tăiat din 2 în 2 cm. Cu părul prins într-un coc, neglijent chipurile, care arăta mai mult ca un animal mort și încolăcit în creștetul capului. M-am uitat degeaba la tutoriale pe youtube în timp ce mă epilam. M-am mai și tăiat ca proasta de arătam ca după o luptă cu vreun clan interlop. În fine, după ce am bifat toate aceste „taskuri” (doamne,ce dor îmi e de corporatiști și de Pupincurista Urâtășiproastă), am scos costumul de baie și l-am îmbracat. Sfinte Că*at, adică Holy Shit! Am înjurat de la geneză până în zilele noastre, de la Eva, care a mușcat din măr și din cauza căreia îmi vine mie ciclul si mă doare burta, până la Măicuța Cosmică. Am plâns până m-am deshidratat și m-a încăput sutienul. La partea cu slipul deja nu mai aveam lacrimi.

Pe după fiecare margine a costumului de baie ieșeau niște chestii pe care unii le numesc colăcei. Păi, la mine erau direct fabrici de panificație, silozuri și „coji de potocale” cât toată producția anuală de citrice din Sicilia. Și mă jur pe toată celulita de pe coapse că nu înțeleg cum am ajuns în situația asta, că doar v-am povestit și vouă că țin dietă și v-am împărtășit chiar și jurnalul alimentar. Ăsta clar e lucru necurat. Vreun deochi ceva, Oculta Mondială care mi-a furat arderile rapide din cauză că am fost vaccinată ori reptilienii care îmi strâmtează hainele cu armele lor psihotronice.

Am stat zece minute in poziția lotus, am făcut de urgență o terapie cu îngeri, am share-uit cinci postări cu dorințe și am purces la drum. Deja mă simțeam mai bine, mai suplă și maxim de zen. Ah! Că*at, am uitat să-mi pun un status cu #rezist, dar nu-i nimic, că pun diseară la poza cu mine toată senzuală, tolanită pe un șezlong și rumenită ca un pui crescut cu hormoni.

femeie plaja

Am ajuns, în sfârșit, la piscină, unde am descoperit că știu înjurături noi. Eram un fel de Tilică Frânaru, un Fraierică Geamantan și o Frosă veritabilă. Cât vedeam cu ochii bulbucați de atâta plâns numai bucle lejere, numai sclipici, numai tocuri, pălării cu boruri cât antena parabolică a lu’ mamaie, genți, gentuțe, poșetuțe de la toate brandurile pe care nu știu să le pronunț, gene lungi și dese în care își odihneau aripioarele toate insectuțele sezonului. Eu, cu cocul meu, șlapii de silicon (doar acolo imi permit silicon), un prosop din piață de la Sălăjan și un costum de baie fără inscripții. Pai, bine, făi, Alexandro, măcar un ștras pe dinte, un ruj roșu de Burgundia, un rimel și un „smokey eyes” nu ți-ai trântit pe meclă, mi-am spus in sinea mea, supărată fleașcă. Așa îmi trebuie! Că stau toată ziua pe Facebook, și dau like la poze cu pisici, și mă abonez pe pagini culinare, în loc să urmăresc ce se mai poartă la piscine, să like – uiesc toate paginile de „feșăn” și de „biuti”. Bine măcar că am fost inspirată și nu am scos șnitelele și ceapa verde din rucsac.

M-am retras într-un colț și am început să mă ung cu ulei de măsline. În juma’ de ora miroseam a salată Caprese. Luasem sticluța cu uleiul cu condimente pentru salată.

Am plecat ultima. Nu aș fi suportat acest drum al rușinii printre promotoarele feșănului bucureștean.

Am ajuns bronzată spre carbonizată acasă. Noroc cu bășicile de pe mine care se spărseseră și încă mai semnalau o formă de viață. Am vrut să mă dau cu iaurt, dar în frigider aveam doar smântână. Am folosit ce aveam… cu brânză și mămăligă. Și niște slăninuță. Afumată!

Acum serios, doar nu credeți că e adevărat ce v-am povestit!? Sper că v-ați dat seama că este un pamflet. A fost o glumă!! O minciună ca să vă fac să râdeți!

Nu aveam șnitele la mine, aveam ouă fierte, brânzică și chifteluțe, pentru că sunt din nou la dietă!

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

În modă noi credem

LifeBox, cutia vieții ușoare

10 kg în mai puțin de o lună

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
5,244 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro