Îndreptar (nepătimaş) societal

Ana Barton

22 October 2015

Sever Avram: Este demonstrat deja că societățile care se bazează doar pe expozitiv și narativ nu sunt în stare să dezvolte o cultură critică și să insufle un demers argumentativ proceselor interne din societate.

Ana BartonSEVER AVRAM deține în prezent poziția de Președinte Executiv al Asociației CLDR România – „Comunitățile Locale Riverane Dunării“. El este coordonator al Priorității Tematice SUERD „Promovarea Orașelor Dunărene“ în cadrul Platformei Urbane a Regiunii Dunării (Viena). Totodată, în calitate de Președinte Executiv al Fundației EUROLINK – CasaEuropei (fondată la București în anul 1997), el a inițiat, în parteneriat cu Academia Română,Catedra Internațională Onorifică „Jean Bart“ în sprijinul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, iar în calitatea sa de Coordonator General, el promovează crearea primei Universități a Cunoașterii și Inovării. A fost recent cooptat în Consiliul Director al Danubius Academic Consortium, prima rețea de cooperare și parteneriate ăn domeniul inovării și promovării educației antreprenoriale din macroregiunea Dunării, coordonată de Institutul Internațional de Inovare Integrală (Baden Württemberg).

În trecut, datorită formării sale duale în Literatură și Limbi Străine, respectiv Integrare Europeană și Studii Federaliste, el a fost consultant și trainer pentru Guvernul României și Comisia Europeană, precum și în cadrul unor proiecte europene sau internaționale în următoarele domenii: instituții europene, lobby instituțional, relații publice, studii dunărene și egalitatea de șanse.

Acsinte-interviu-Sever-448x600

Foto: Costică Acsinte

În cei 26 de ani prin care am trecut din 1989, ce s-a-ntâmplat cu societatea noastră în privinţa egalităţii de şanse şi de gen? Care sunt diferenţele?

Am trecut, evident, prin anumite răsturnări de mentalitate, dar doar la un nivel frivol, americanizant. Faptul că am acceptat, în cele din urmă, o mai largă diversitate/ proces de diferențiere identitară nu presupune automat că ne-am fi emancipat per ansamblu ca societate.

Prăbușirea falselor modele de reușită profesională a femeilor, promovate de regimul totalitar, nu a fost, din nefericire, înlocuită de alternative solide, viabile, care să aibă în spate o viziune constructivă, integratoare pe termen mediu și lung. Diferențierea aparentă nu a reușit să aibă în profunzime o contrapondere într-o remediere consistentă a inegalităților, discriminărilor și altor forme de abuz mental sau cu substrat agresiv. Cultivarea extinsă a conceptului de grupuri vulnerabile, în care au fost incluse și femeile, a condus, uneori, la o segregare sporită, și nu la o incluziune socială după model european.

Ca să împrumuţi teorii noi şi bune practici din societăţi care experimentează egalitatea de şanse şi de gen ce ai tu, despre societatea românească vorbesc acum, de făcut? Cum te pregăteşti pentru astfel de „împrumuturi“ şi „adaptări“?

Mulți sociologi vorbesc despre concepte categorice precum: anomie, pulverizarea instituțiilor și a încrederii în instituții, adâncirea polarizării sociale, indiferentism, schisme sau fracturi morale puternice între rural și urban, între săraci și bogați etc. Așadar, nici politicile legate de reducerea inegalităților de șanse sau de gen nu puteau să se mențină în afara acestor tendințe.

În condițiile acestea, este evident că o componentă reglementativă și chiar penalizantă cu privire la formele directe sau indirecte de discriminare ar fi mult mai importantă, într-o primă etapă, până când lumea românească și-ar reveni la parametrii de funcționare salubră, firească. Transferul de bune practici și promovarea chiar provocativă a unor alternative care au dat roade în alte spații social-culturale rămâne cu adevărat decisivă, cu condiția să nu fie mimată sau să se urmăreasă doar rezultate statistice ori declamative. Însănătoșirea poate veni din diverse zone, mai ales dinspre inițiativele societății civile. Un exemplu foarte proaspăt ar fi protestul coaliției organizațiilor neguvernamentale pentru egalitatea de gen, care a criticat în termeni foarte duri limitarea posibilității femeilor din PSD de a putea candida la un număr rezonabil de locuri în conducerea partidului, inclusiv femeile au primit buletine de vot de culoare roz, care le restrângeau din start ponderea în volumul final al votului.

Continuarea interviului, aici.



Citiţi şi

Discriminare, homofobie, sexism

Un bărbat la aproape 50

Domnule Prim-Ministru Mihai Tudose, știți că sunteți pe cale să patronați un nou exod al medicilor?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,045 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro