Valurile de căldură care afectează România nu mai pot fi tratate ca un fenomen obișnuit al sezonului. Temperaturile crescute, asociate cu niveluri ridicate de umiditate, au devenit o amenințare reală pentru sănătatea publică.
Pentru persoanele vârstnice, bolnavii cronici, copiii mici sau cei care lucrează în aer liber, aceste zile reprezintă un risc major. Dar chiar și adulții tineri, aparent sănătoși, pot ajunge la epuizare termică, colaps sau complicații medicale severe în câteva zeci de minute, dacă nu sunt atenți la semnalele corpului.
Acest articol reunește datele științifice esențiale și exemplele relevante pentru a înțelege ce face căldura extremă corpului uman și cum ne putem proteja eficient, cu mijloace simple și accesibile.
Căldura umedă – limita corpului omenesc
În ultimele cinci decenii, episoadele de căldură extremă și umedă s-au dublat la nivel global. În anumite regiuni din Pakistan, India și Australia, wet bulb temperature – indicatorul combinat al căldurii și umidității – a atins 35°C, adică pragul la care organismul uman nu se mai poate răcori prin transpirație. Dincolo de acest punct, chiar și tinerii sănătoși riscă să se prăbușească.
Ce este wet-bulb temperature
Wet-bulb temperature este o măsură combinată a căldurii și umidității, care reflectă eficiența cu care corpul uman se poate răcori prin evaporarea transpirației.
Se obține cu un termometru al cărui bulb este înfășurat într-un material umed. Dacă aerul este uscat, apa se evaporă repede și temperatura scade. Dacă aerul este foarte umed, evaporarea devine ineficientă, iar temperatura citită rămâne ridicată – ceea ce înseamnă că și corpul nostru reușește mai greu să se răcorească.
La o wet-bulb temperature de 35°C, organismul uman își pierde complet capacitatea de a-și regla temperatura internă. Chiar și în repaus, la umbră, fără efort fizic și cu acces la apă, supraviețuirea devine limitată la câteva ore.
Deși rar menționat în spațiul public din România, wet-bulb temperature este recunoscută la nivel internațional drept cel mai precis indicator al riscului fiziologic în condiții de caniculă extremă.
Cum reacționează corpul în căldură extremă
„Toți devenim cobai într-un mare experiment: cum răspund oameni de vârste și condiții diferite la o căldură fără precedent?”, scrie medicul și jurnalistul Dhruv Khullar în The New Yorker. Întrebarea nu mai este una teoretică – o trăim zilnic.
Pentru a înțelege mai bine efectele, el a intrat într-o cameră termică: 40°C și 70% umiditate. După câteva minute de mers pe bandă, corpul începe să cedeze: inelul de pe deget strânge din cauza edemelor, apar amețeli, dureri de cap, senzație de sufocare. Totul devine epuizant, chiar și în stare de repaus.
Un caz real: când sportul nu mai e sănătate
Zoë Wallis, o jucătoare profesionistă de baschet, s-a prăbușit în timpul unui antrenament desfășurat în 35°C și 94% umiditate. Temperatura internă a corpului ei a urcat la 40°C, iar diagnosticul a fost clar: șoc termic sever. A urmat spitalizare și o recuperare fizică și psihologică dificilă. Experiența a lăsat în urmă nu doar teamă, ci și tulburări de anxietate.
Nimeni nu este invincibil în fața căldurii.
Efectele fiziologice ale căldurii extreme
Expunerea prelungită la temperaturi ridicate, mai ales în condiții de umiditate mare, afectează profund echilibrul intern al organismului. Aceste reacții nu sunt doar disconfort – sunt răspunsuri fiziologice cu risc real pentru sănătate și viață.
Cele mai frecvente efecte:
-
Creșterea temperaturii interne
Organismul începe să se supraîncălzească atunci când transpirația nu mai este eficientă. Dacă temperatura corpului depășește 40°C, se instalează șocul termic, o urgență medicală.
-
Deshidratare și dezechilibru electrolitic
Transpirația intensă duce la pierderi de apă și săruri esențiale. Rezultatul: crampe musculare, oboseală bruscă, palpitații, senzație de slăbiciune generală.
-
Vasodilatație și scădere a tensiunii arteriale
Pentru a elimina căldura, vasele de sânge se dilată, ceea ce poate provoca amețeli, leșin și o circulație ineficientă către organele vitale.
-
Afectarea organelor interne
Rinichii, ficatul și sistemul digestiv primesc mai puțin sânge. Pot apărea greață, dureri abdominale, probleme de digestie și risc de afectare renală.
-
Tulburări neurologice
Căldura afectează sistemul nervos: apar confuzie, iritabilitate, dificultăți de concentrare, vorbire încetinită sau incoerentă. În cazuri grave, pot surveni convulsii sau pierderea conștienței.
-
Edeme periferice (umflături)
Gleznele, degetele și încheieturile se pot umfla din cauza reținerii lichidelor și a circulației încetinite.
-
Colaps termic
Fără intervenție (răcire, hidratare, repaus), organismul cedează: puls accelerat, respirație superficială, piele uscată sau roșie, pierderea cunoștinței, risc de stop cardiac.
Cum ne putem răcori în interior – cu sau fără aer condiționat
Dacă ai aer condiționat:
-
Setează temperatura între 23–25°C – nu mai jos. Diferențele prea mari între exterior și interior pot pune presiune pe sistemul cardiovascular.
-
Nu direcționa jetul de aer spre tine – răcirea bruscă a corpului transpirat poate produce crampe sau inflamații.
-
Folosește funcția de dezumidificare, dacă există – scade disconfortul mai eficient decât aerul rece forțat.
-
Verifică filtrele – în perioadele de caniculă, folosirea zilnică crește riscul acumulării de praf și alergeni.
Dacă nu ai aer condiționat:
-
Închide ferestrele și trage draperiile între 10:00 și 18:00. Eviți acumularea de aer fierbinte în interior.
-
Aerisește doar seara târziu și dimineața devreme. Când temperatura scade, creezi un curent de aer util.
-
Ține un prosop umed sau un cearșaf umezit în fața ferestrei deschise seara – poate reduce temperatura ambientală cu câteva grade.
-
Folosește un ventilator cu o sticlă de apă rece sau gheață în față – improvizează un sistem simplu de răcorire locală.
-
Evită, dacă poți, așternuturile și saltelele care rețin căldura – mai ales cele din materiale sintetice sau dense. Optează pentru lenjerie de pat din bumbac, în culori deschise.
Ce mai putem face: măsuri simple, care salvează vieți
-
Hidratează-te: Bea apă chiar dacă nu simți sete. Evită alcoolul și cofeina în exces.
-
Evită efortul fizic intens între orele 11:00 și 16:00.
-
Caută spații răcoroase: subsoluri, încăperi ventilate sau cu ferestre orientate spre nord, evită camerele expuse direct la soare.
-
Poartă haine largi, din fibre naturale, pălărie și ochelari de soare dacă totuși trebuie să ieși din casă în intervalele nerecomandate.
-
Ai grijă de cei vulnerabili: bătrâni, copii mici, bolnavi cronici.
-
Recunoaște semnele de alarmă: amețeală, confuzie, greață, piele uscată – cere ajutor imediat.
De reținut
Căldura nu este doar o problemă meteorologică. Este o provocare biologică. Iar capacitatea noastră de adaptare nu este nelimitată. Poate că nu putem controla valurile de caniculă, dar putem reduce impactul asupra corpului nostru și al celor din jur.
Citiţi şi
Să te simți bine în corpul tău – este o atitudine pozitivă, dar este întotdeauna adevărată?
Ce să faci pentru o îmbătrânire reușită
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
