De obicei, dintr-un comunicat de presă cu subiect de interes general scoți balastul, concentrezi informația ca să economisești timpul cititorului și o livrezi într-o formă ușor de înțeles. Ei, bine, din comunicatele care vin de la Asociația Pro Consumatori nu poți tăia mai nimic, totul e important și bine legat. Prin urmare, vă las în compania raportului redactat în urma analizelor făcute unui produs foarte îndrăgit de români – salata de icre.
Material: 51 de sortimente de salate de icre produse de Negro 2000, Doripesco, Ocean Fish, Pescado Grup (Salmaris și Bonito), Peștisorul de Aur, Delta Fish Distribution 2003, Mega Image (Gusturi Românești, 365), Auchan, Carrefour și Cora. Poate e și marca voastră preferată printre acestea…
Obiective:
1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
2. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
3. Analiza informațiilor nutriționale.
4. Realizarea unor topuri din produsele analizate
Rezultate:
1. Ingrediente: ulei vegetal de floarea soarelui, ulei vegetal de rapiță, apă, apă minerală naturală carbogazificată, amidon de porumb, amidon din cartofi, pesmet, suc concentrat de lămâie, zeamă de lămâie, zahăr, lactoză, proteină din lapte, dextroză, sirop de glucoză, sare, sare gemă mărunțită, sare iodată, icre somon, icre de știucă sărate, icre cod sărate și afumate, icre hering sărate, icre crap sărate, icre păstrăv Fiord, icre tarama sărate (amestec de icre de calitate inferioară de la diferite specii de pești), lapți sărați, ceapă, ceapă pudră, praf de usturoi, somon sărat și afumat, file macrou afumat, macrou afumat bucăți, file crap afumat, file caras sărat, ton.
2. Aditivi alimentari: gumă guar, gumă xantan, acid citric, benzoat de sodiu (E211), acid ascorbic, sorbat de potasiu (E202), acetat de sodiu, carmin, extract de paprika și arome.
3. Numai 82% dintre produsele analizate prezintă o declarație nutrițională (verificați eticheta!) Valoarea energetică/100 g produs: 500 – 691,51 kcal. Cantitatea de lipide/100 g produs: 53,7 – 74,19 g. Cantitatea de acizi grași saturați/100 g produs: 5,63 – 9,6 g (Numeroase studii realizate de instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.) Cantitatea de proteine/100 g produs: 2 – 6,60 g.
Cantitatea de sare/100 g produs: 1,17 – 2,50 g.
4. Top 4 mărci de salate cu icre de crap și ceapă, după numărul de aditivi alimentari:
Carrefour – 7
Bonito, 365 (Mega Image), Cora – 6
Salmaris, Gran Mare și Negro 2000 – 5
Doripesco, salată de icre de crap cu ceapă – 3
Top 4 salate de icre fără aditivi alimentari
Salată de icre de crap (SC Doripesco SRL), conține 27% icre de crap.
Salată cu icre de știucă și ceapă (Gusturi românești – Mega Image), conține 15% icre de știucă și 14% icre tarama sărate.
Salată cu icre de crap și ceapă (Gusturi românești – Mega Image), conține 12,5% icre de crap, 12% icre tarama sărate și 0,5 % ceapă.
Salată cu icre crap (Gusturi românești – Mega Image), conține 12,5% icre de crap sărate și 12% icre de tarama sărate.
Concluzia? Salata de icre realizată în sistem industrial este un produs cu un conținut scăzut de icre de calitate superioară, cu o încărcătură chimică mare, constituită din conservanți, agenți de îngroșare, coloranți și acidifianți.
80% dintre produsele analizate conțin conservanți.
54% conţin, în acelaşi timp, benzoat de sodiu şi acid ascorbic. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă. Benzoatul de sodiu poate produce reacții alergice, hiperactivitate și lipsă de concentrare la copii (ADHD).
69% conțin acid citric.
52% conțin agenți de îngroșare.
52% conţin între 5 şi 7 aditivi alimentari.
32% conțin carmin (extras din gândaci!)
La 49% conținutul de icre variază între 6% și 11%.
55% conțin icre tarama.
Specialiștii despre salata de icre
Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al “Școlii pentru Sănătate și Longevitate”, Membru al “Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”, Reprezentant pentru România al “Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață” (ELMO):
„Salata de icre nu este nici pe departe o mâncare ușoară. Sigur că ele conțin o cantitate mare de acizi grași polinesaturați, care, se știe, protejează împotriva diabetului, obezității, bolilor vasculare și dislipidemiilor. Cu toate acestea, cantitatea mare de grăsimi din icre nu este potrivită pentru persoane cu exces ponderal. Pe lângă aceasta, modul de preparare presupune amestecul cu o cantitate mare de ulei vegetal. Astfel, salata de icre, în special cea cumpărata de la supermarket este foarte bogată în grăsimi vegetale și polinesaturate. Excesul de grăsimi vegetale este la fel de nepotrivit ca și excesul de grăsimi animale. Totodată, salata de icre “de cumpărat” conține și câteva E-uri, cum ar fi E 200 – acid sorbic, care prelungește perioada de utilizare a produsului și E 211 – benzoat de sodiu, bacteriostatic și fungistatic care îmbunătățește gustul. Benzenul este cancerigen în cantități mari și consumat în mod constant. Este greu să evaluăm cantitatea de “E-uri” pe care le consumăm din alimentele cumpărate, aproape toate evident conservate. Dacă vreți să consumați icre, consumați în mici cantități, preparate în casă cu o mică cantitate de ulei sau chiar fără ulei. Totodată, icrele sunt o masă consistentă și bogat calorică, așa ca limitați-vă la 1-2 felii de pâine prăjită cu icre și consumați-le în prima parte a zilei.”
Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.
„Icrele (ovulele nefecundate ale peștilor ovipari) prezintă mare valoare comercială; după recoltare se spală, se sărează, se scurg de excesul de sare și se ambalează; de mai multă vreme, se practică pasteurizarea icrelor (la 65 grade Celsius, minimum trei ore), pentru prelungirea duratei de păstrare. Se disting: icre de calitate superioară (icre de sturioni – „icre negre“ sau „caviar“ și icre roșii sau „de Manciuria“- în general de la somon) și icre comune (în ordine valorică descrescătoare: știucă, crap, caras, hering, macrou, cod etc.). Icrele comune care se păstrează neseparate de ovar, sărate, se numesc icre tarama. Icrele negre și cele roșii se consumă ca atare; celelalte se prepară mai ales ca salată de icre, prin frecare cu ulei și zeamă de lămâie. Pe scară mult mai mică se produc și se conservă lapții (materie seminală secretată de glandele sexuale masculine ale peștilor masculi).”
Nutriţionist Dumitru Balan, www.vindecadai.ro.
„Referindu-mă strict la salatele de icre care se comercializează în centrele comerciale din România, îmi permit să atrag atenţia asupra unui aspect extrem de important, neluat în calcul până în acest moment de către mulți dintre specialiștii noștri. Este binecunoscut faptul că în ultimii ani, tot mai mulţi români au început să sufere de afecţiuni digestive sau imunitare, precum infecţiile gastrointestinale, sindromul permeabilităţii intestinale, alergiile, intoleranţele alimentare sau dermatita atopică. În zilele noastre, cel puţin un român din zece întâmpină aceste probleme de sănătate, incidenţa acestora crescând foarte mult și pe segmentul pediatric. Din nefericire, consumul salatelor de icre conservate cu aportul substanţelor chimice de sinteză (ex. conservanţi, arome, agenți de îngroșare, acidifianţi etc) este asociat în mod direct cu perturbarea florei intestinale, rezultată ca urmare a creşterii nivelului de toxicitate regăsit în tractul intestinal. Toate salatele de icre procesate şi conservate acumulează cantităţi impresionante de histamină, neurotransmiţător activat în alergiile alimentare sau respiratorii, dar şi în intoleranţe alimentare, precum intoleranţa la histamină. Excesul de histamină de la nivelul unui tract intestinal sensibilizat poate ridica probleme serioase de sănătate atât persoanelor care suferă de alergii, cât şi acelor persoane care sunt sensibilizate de intoleranţa la histamină, o afecţiune care se identifică destul de greu, dar pe care o numesc deseori ca fiind „alergia alergiilor”, deoarece impune şi o dietă destul de restrictivă. Simptomele intoxicării cu histamină din salatele de icre procesate pot fi similare celor observate în cazul alergiilor şi includ urticaria, strănutul, nasul înfundat, rinita alergică sau respiraţia greoaie.
În acelaşi timp, se întâmplă de multe ori ca peştele de fermă regăsit în compoziţia acestor salate cu icre să cântărească mai puţin de 20% din greutatea totală a unei cutii, restul nefiind altceva decât un amestec de apă, sare, conservanţi şi arome de sinteză, agenţi de îngroşare sau uleiuri vegetale pro-inflamatoare. De altfel, aprox. 50% din compoziţia acestor salate este reprezentată strict de grăsimi, iar structura nutrienţilor regăsiți în cutiile salatelor cu icre nu este menită să întreţină maşinăria sofisticată a organismului nostru, întrucât lipsesc vitaminele, mineralele, antioxidanţii, enzimele digestive sau fibrele, adică exact acele elemente care trezesc cu adevărat viaţa în noi.
În ultimă instanţă, recomand consumul salatelor de icre proaspete şi preparate în propriile bucătarii, acestea neavând un grad de încărcare al histaminei. În acelaşi timp, nu trebuie să uităm că orice produs care conţine peşte conservat va acumula un exces de histamină.
În schimb, le recomand persoanelor care nu suferă de alergii, de sindromul permeabilităţi intestinale sau de diverse intoleranţe alimentare să acceseze întotdeauna salatele de icre care conţin peşte sălbatic într-un procent de min. 50%, amestecat în uleiul de măsline extravirgin şi conservat cu sare de mare sau pe baza altor condimente uscate precum rozmarin, oregano, cimbru, mărar, toate aceste ingrediente având un puternic spectru antimicrobian care îi permit produsului să nu se descompună din punct de vedere microbiologic.
Sunt de părere că salatele de icre preparate în casă fac diferenţa de fiecare dată, comparativ cu salatele de icre ambalate, neuitând în acelaşi timp că cele mai eficiente medicamente sunt şi alimentele sănătoase. Food is the only medicine…”
***
Studiul privind calitatea salatelor de icre face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse cu o încărcătură chimică mare şi care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.
Citiţi şi
Ce este bine să știi înainte să cumperi și să depozitezi fructe de mare
Despre peștele pe care-l punem în farfurie
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
