Vreau neapărat să spun aici că e mizerabil să aduci în discuție etapele de viață în care se află o femeie ca să îi discreditezi sau numai explici comportamentul. Dacă Elena Lasconi se poartă ca la mahala, e pentru că e needucată, nu pentru că e la menopauză. Nu știu și nici nu mă interesează dacă e la menopauză și cred că pe nici un om de un bun-simț minim nu îl interesează așa ceva.
Dar, dacă tot am ajuns la menopauză, să precizăm totuși că ea nu înseamnă comportament crizat, că femeile ajunse în etapa respectivă de viață nu sînt bătrîne, nu mai sînt tinere, de acord, dar nu sînt nici bătrîne, și, cel mai important, că menopauza e pe la 50 și ceva. Să aduci în discuție 40-ul ca vîrstă naturală și des întîlnită pentru intrarea la menopauză e cel puțin ciudat.
Ciudat, dar de o ciudățenie care face parte dintr-un continuum. Cînd aveam 22 de ani și jumătate, mi-era teamă că la 25 o să fiu batrînă, că asta mi se băgase în cap. Nu prea înțelegeam cum e posibil să fiu tînără la 22 și peste numai 2 ani și jumătate, batrînă, dar, dacă așa zicea lumea… Am ajuns la 25 și eram tînără, corpul meu arăta la fel ca înainte, poate cu niște kilograme în minus, iar la față arătam de 15. Mi-era frică de vîrsta de 30, dată ca nu știu ce prag după care nu mai e posibil nimic. Dacă la 25 eram batrînă, la 30 trebuia să fiu moartă și îngropată, nu? Totuși, cînd am împlinit 30 am văzut că arătam la fel de tînără ca înainte, aveam aceeași sănătate și aceeași capacitatea de a spera. Mă rog, asta nu a împiedicat-o pe așa-zisa mea soacră, o ființă sinistră, cu toți acoliții ei, să-mi spună direct și neîncetat că sînt prea batrînă să mai fac copii ușor, deci trebuie să mă grăbesc. Și uite cum eu eram și mă simțeam incredibil de tînără, dar hărțuitorii îmi vorbeau de bătrînețe. Totuși, în afară de limitata și sinistra mea așa-zisă soacră, societatea parcă-parcă se schimbase puțin, deplasase limita superioară a tinereții la 35. Cum ar veni, de atunci înainte chiar eram batrînă. Cînd mă uit la pozele mele de la 35, văd că arătam ca un boboc. Și nici nu mă mai interesa ce ziceau alții. Oglinda îmi arăta un om tînăr. Dar a început să mă intereseze ulterior pentru că insultele s-au întețit cam de pe la 38 înainte, deși semnele îmbătrînirii nu prea se înghesuiau să se arate. Acum văd că lumea îmi propovăduiește menopauza. Chiar am ieșit în urmă cu trei ani la o întîlnire cu un neamț, un neamț, nu un român din cine știe ce sat fără curent electric, un neamț educat, plimbat prin lume, care și el credea că menopauza e la 40. Și vîrsta medie la 30. Cel puțin la o femeie. Deși recunoștea, nu avea cum să nu recunoască evidența, că sexual bărbații nu pot la fel de mult ca femeile. Nici măcar bărbații de aceeași vîrstă cu femeile, ce să mai zicem de bărbații cu 10-20 de ani mai în vîrstă…
Dar bărbatul e bărbat, nu? Oricît de în vîrstă și de neputincios îl observi, el e tînăr și sigur mult mai tînăr decît femeia de vîrsta lui, nu? Bărbatul îmbătrînește ca vinul, femeia îmbătrînește ca laptele. De altfel, bărbatul e convins că femeia poate să facă copii pînă la un 30 și ceva cel tîrziu, la 40 nu mai are cum, că e la menopauză, pe cînd el poate să facă copii și la 100, că e bărbat! Ce contează că știința precizează că vîrful fertilității masculine e la 22-25, că de atunci înainte bărbatul produce din ce în ce mai puțini spermatozoizi, de calitate din ce în ce mai scăzută și cu capacitatea de a înota din ce în ce mai redusă, urmînd ca la 40 să treacă printr-o scădere drastică a fertilității? Un comentariu al unei femei pe tema în cauză spunea că ea avea 28 cînd s-a căsătorit, spre deosebire de bărbatul ei, care avea 43, și, pentru că nu putea să rămînă însărcinată, el dădea vina pe ea, nu putea să fie de vină el, dacă tot trebuia desemnată vina, pentru că el era foarte fertil! Ideea cu zero fundament științific pe care o întrețin bărbații că ei pot avea copii oricînd și că așa-zisa lor fertilitate îi face atrăgători e cu atît mai puternică cu cît e mai hilară. În spatele ideii lor fixe și false stau frica de propria îmbătrînire, frica de irelevanță erotică, ura față de femeile pe care societatea le pune în colțul expiratelor, dar care sînt în continuare cît se poate de atrăgătoare, plus, impardonabil, au experiență și deci sînt periculoase, pe lîngă speranța, pe care în adâncul lor și ei o știu deșartă, că femeile de 20, atrăgătoare, dar fără experiență, o să-i accepte.
M-aș aștepta la femei să nu participe la viziunea misogină pe care am expus-o mai sus, dar am mereu surprize neplăcute. La femei totul se explică prin vîrstă. După o anumită vîrstă…
Pe Diana Ionescu o găsiți aici.
Dacă doriți, puteți citi și despre menopauza masculină – andropauza.
Citiţi şi
Ce cost are promisiunea longevității pentru femei
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
