Cățelușa noastră mititică a fătat zilele trecute doi pui. A fost prima oară când am stat în preajma unei mămici care își aduce puii pe lume. Am văzut, fascinată, cum respira, cum a întâmpinat contracțiile cu curaj, cum a tăiat singură cu dințișorii cordonul ombilical, a curățat și așezat încetișor, la țâțe, puișorii. Apoi a stat lângă ei, permanent, cu privirea plină de dragoste, grijă și preocupare. A refuzat să plece de lângă ei de când îi are. Dacă pleacă, duce cu ea, pe rând, fiecare pui, acolo unde merge. Știe tot ce are de făcut, instinctiv.
Culmea e că nu a fost înscrisă la cursuri Lamaze, nici la „cum să crești la modă copilul mic”, nici la „cum să învățam copilul nou născut limba engleză”, nici la „cum să cresc corect copilul ca să nu aibă schimbări hormonale în adolescență”.
Ați văzut ce fac cele mai multe viitoare mămici pe ultima sută de metri, înainte să nască? Citesc și merg la cursuri. Multe, de toate felurile de parenting, cu orice trainer. Am cunoștințe care au mers la cursuri de abordare a comportamentelor anormale ale adolescenților, pe vremea când erau încă însărcinate. Viitoarele mamici ajung să știe, teoretic, totul despre creșterea viitorului copil, de la 0 la 18 ani.
„Tobă de carte”, demarează la momentul potrivit lupta de putere cu bebelușul. Cum a venit pe lume, trebuie dresat „căci cum îl înveți, așa îl ai”. Primește mâncare după ceas, doarme singur, plânge singur, să nu fie prea răsfățat, mănâncă broccoli și avocado, până intră la grădiniță știe înmulțirea, împărțirea și recită în engleză etc.
Lupta se duce pe fronturi paralele și cu bona, și bunicii, care habar nu au cum se crește un copil „ca la carte”, dar și cu soțul care a fost la bere, în loc să vină la cursuri, iar acum face greșeală după greșeală în educație.
Partea neplăcută este că, de obicei, trendul se schimbă cam la cinci ani, așa că sunt șanse mari ca mai târziu să apară alți traineri, care să contrazică, cu argumente solide, toate principiile moderne aplicate astăzi la creșterea copilului.
Dacă aș face încă un copil, după toate experiențele trăite până acum, după toate exemplele văzute, m-aș uita mai întâi înăuntrul meu. Mi-aș aminti că venim pe lume cu un bagaj de instincte și informații complete despre cum să fim mămici. Aș asculta doar parțial ce zice un trainer, care, poate, nici nu a trecut prin experiența maternității, și m-aș baza, în primul rând, pe conexiunea magică mamă-copil, în care aș găsi, cu siguranță, toate răspunsurile. Aș descoperi nevoile mele și ale copilului meu pas cu pas, încercând să îi ofer constant singurul lucru de care sigur are nevoie în fiecare zi, pentru toată viața lui de copil și adult, iubirea mea necondiționată și brațele de mamă, deschise.
Pe Mădălina o găsiți și aici.
Citiţi şi
Dragostea nu este o permanentă stare de entuziasm
Când nu știi încotro: 4 întrebări care te pot ghida în vremuri incerte
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
