Pentru prima dată în istoria modernă, umanitatea se confruntă cu perspectiva reală a unei scăderi a speranței de viață – o consecință directă a creșterii alarmante a obezității și a malnutriției la nivel global.
În documentul oficial transmis Organizației Națiunilor Unite, obezitatea este recunoscută ca formă de malnutriție și parte a unui dezechilibru global profund: în timp ce unele populații suferă de lipsa hranei și a nutrienților esențiali, altele sunt afectate de un exces alimentar dezechilibrat, bazat pe produse ultraprocesate și ieftine. Criza actuală a nutriției nu este doar medicală – este una a inegalității sistemice, care afectează în special femeile, copiii și comunitățile vulnerabile.
Această problemă nu mai este doar o criză de sănătate publică, ci și o amenințare economică majoră, cu un impact estimat de 4,32 trilioane de dolari până în 2035, echivalentul a aproape 3% din PIB-ul global – comparabil cu pierderile financiare generate de pandemia COVID-19.
În acest context, 160 de oameni de știință și organizații științifice din întreaga lume, printre care și Societatea de Științe în Nutriție din România, au semnat o scrisoare deschisă adresată Națiunilor Unite, sub titlul:
„A Global Call to Empower Citizens and Redesign Obesity Policies at HLM4” (Un apel global pentru responsabilizarea cetățenilor și reformarea politicilor privind obezitatea, cu ocazia celei de-a patra reuniuni la nivel înalt a ONU – HLM4).
De ce contează acest apel
Scrisoarea, transmisă oficial pe 18 iunie 2025, cere o schimbare profundă de paradigmă: nu interdicții, nu etichetări simplificatoare care reduc alimentația la scoruri sau culori, și nici campanii de vinovățire, ci educație, incluziune și soluții personalizate.
Printre propunerile concrete:
-
recunoașterea obezității ca boală cronică și complexă, care necesită tratamente multidisciplinare pe termen lung;
-
promovarea unor modele alimentare echilibrate (precum dieta mediteraneană sau nordică), adaptate culturilor locale;
-
investiții în nutriția de precizie, cu ajutorul tehnologiei moderne (inteligență artificială, genetică, dar și rețele de dispozitive inteligente – așa-numitul Internet of Things, adică acele tehnologii conectate care pot monitoriza și adapta stilul de viață în timp real);
-
eliminarea stigmatizării persoanelor supraponderale;
-
revizuirea criteriilor de diagnostic, dincolo de simplul BMI;
-
crearea de centre specializate în îngrijirea obezității;
-
implicarea activă a școlilor, a urbanismului și a mass-media în prevenție.
La nivel global, peste 159 de milioane de copii și adolescenți trăiesc cu obezitate – o cifră care s-a cvadruplat din 1990 până în prezent, potrivit apelului transmis ONU. Este, în esență, o chemare la acțiune pentru o lume în care fiecare femeie, fiecare copil, fiecare comunitate vulnerabilă să poată avea șansa reală la sănătate și demnitate.
Situația în România și Europa
Potrivit Eurostat 2022, 50,6% dintre persoanele cu vârsta de 16 ani și peste din Uniunea Europeană sunt considerate supraponderale (inclusiv pre-obezitate și obezitate). Diferențele între sexe, vârstă și nivel educațional sunt semnificative:
– La femei, proporția celor supraponderale variază între 31,3% în Italia și 56,7% în Letonia.
– La bărbați, valorile sunt cu mult mai mari: între 51,5% în Franța și 69,4% în Croația, Malta și Slovacia.
– Cea mai scăzută pondere se înregistrează la tinerii între 16 și 24 de ani (20,3%), iar cea mai mare la categoria 65–74 de ani (63,6%).
Nivelul de educație influențează puternic aceste statistici: în cazul femeilor, prevalența supraponderii scade clar odată cu educația, de la 50,3% pentru cele cu studii primare sau gimnaziale, până la 33,0% pentru cele cu studii universitare. În cazul bărbaților, modelul este mai neuniform, dar în general cei cu educație medie (liceu sau postliceal) înregistrează cele mai ridicate procente de exces ponderal.
În România, obezitatea masculină are una dintre cele mai scăzute incidențe din UE (10,2%), dar în ansamblu, tendințele naționale sunt aliniate celor europene: creștere în rândul tinerilor, decalaje educaționale și impact direct asupra speranței de viață, estimată la 75,3 ani în 2023, în stagnare.
Prin semnătura Societății de Științe în Nutriție, România își face auzită vocea într-un demers internațional fără precedent. Este un gest simbolic și strategic, care repoziționează prevenția obezității nu doar ca prioritate medicală, ci și ca angajament față de viitorul nostru comun.
Ce putem face fiecare dintre noi?
Avem nevoie de politici care pornesc de la realitate și urmăresc o schimbare concretă. Cu cât mai repede, cu atât mai bine – obiceiurile nesănătoase mor greu.
Citiţi şi
Lungul drum al inocenței către realitate
Ceaușescu n-a murit, e Georgescu travestit
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
