Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Potrivire sexuală şi gata, marea iubire?

5 September 2019

Sunt zile în care mă simt furioasă şi zile în care am senzaţia că sunt depăşită de ceea ce văd, citesc, trăiesc şi mă minunez: oare am uitat ce înseamnă fericirea adevărată, dragostea, bunătatea? Se pare că am ajuns să ne raportăm doar la partea superficială a existenței, astfel încât fericirea a ajuns să fie asimilată cu ceea ce consideram a fi plăcere (chiar dacă asta aduce suferinţa altei persoane), dragostea cu sexul, iar bunătatea cu actele de aşa-zisă caritate prin care dorim să ne recăpătam imaginea ştirbită de consecinţele propriilor alegeri.

Oare fericirea a încetat să mai fie zâmbetul pe care ţi-l aduce primul pom înflorit, liniştea nopților de vară, prima ninsoare sau dragostea din ochii propriului copil? Se pare că astăzi fericirea nu o mai putem concepe decât în braţele unui bărbat şi, dacă se poate,  ale “celuilalt bărbat”. Iar dacă asta înseamnă şi o “cealaltă femeie”, fericirea este şi mai mare. Ce putem face? Dacă inima cere, nu trebuie să o urmăm? Şi apoi, ce confirmare mai mare a propriei valori putem avea decât “cucerind” bărbatul altei femei? Zburdăm de fericire, iar călcatul în picioare al sufletului altui om este un mare nimic comparativ cu povestea extraordinară pe care o trăim. Suntem fericite că am cucerit, deşi realitatea este că ne-am lăsat folosite, iar când adevărul începe să doară, începem să acuzăm.

Dragostea, nimic mai simplu, fluturii din stomac pe care îi simţi gândindu-te cum este să faci sex cu persoana care ţi-a atras atenţia! Ce iubire construită cu suflet, cu maturitatea înţelegerii. Oare o partidă de sex nu înseamnă că îl cunoşti pe cel de lângă tine, că aveţi aceleaşi valori, năzuinţe!? “Potrivire” sexuală şi gata marea iubire. Am uitat că dragostea nu este doar dorinţă, ci migala de a vedea sufletul celuilalt, de a-i respecta sentimentele, de a construi pas cu pas iubirea care durează. Iar când fluturii au dispărut, încep lamentările, reproşurile, “sufletele” călcate în picioare!

Bunătatea? Noţiune similară cu acceptarea: eşti rea dacă nu înţelegi că ar trebui să mulţumeşti pentru durerile tale, iar dacă ai curajul să spui ceea ce gândeşti despre toată această nebunie în care nu mai există limite, limitări, principii, eşti considerată lipsită de suflet. Eşti o persoană rea, acrită de neîmpliniri, dacă îndrăzneşti să fii altfel şi să te pui contra acestui curent în care fiecare face “aşa cum simte”. Eşti o persoană umană, plină de compasiune, doar dacă îţi strigi în gura mare faptele de “caritate”pe care le faci şi obţii cât mai multe like-uri pentru ele. Mă rog, că acestea sunt de fapt încercări disperate de a repara stima de sine, de a ne convinge că astfel tot răul făcut a fost compensat, iar noi suntem nişte persoane de-a dreptul extraordinare, nu vom recunoaşte în faţa celor care ne cunosc doar masca bunătăţii, pe care am avut grijă să ne-o punem, ascunzând cât mai adânc adevărata fire, faptele pe care încercam să le ţinem cât mai ascunse.

Am tot mai des senzaţia că suntem într-o goană nebună după confirmări, după iubire, încât pierdem însăşi esenţa vieţii şi ne transformăm în fiinţe reci, incapabile să înţeleagă tocmai conţinutul acestor cuvinte, transformându-le în definiţii. Probabil vom reînvăţa iubirea, bunătatea, fericirea, când le vom descoperi în sufletul nostru şi nu vom mai încerca să le obţinem punând la baza lor durerea altor semeni. Nimic construit pe nefericirea altei persoane nu este durabil, iar mai devreme sau mai târziu, viaţa ne va învăţa această lecţie a acceptării consecinţelor propriilor fapte.

Este atât de simplu să fim fericiţi, iubiţi, să ne umplem de bucuria vieţii, dar am devenit fiinţe care se sfâşie pentru a obţine confirmările impuse de o lume artificială a iubirilor trăite în camere obscure de hotel, a vieţii construite după reguli ce nu ţin seama de ceea ce suntem fiecare dintre noi: suflete în primul rând şi apoi trupuri! Îmi doresc să vedem din ce în ce mai des sufletele de lângă noi şi din noi, fragilitatea şi frumuseţea lor şi abia apoi trupurile, să înţelegem cât de trecătoare şi de înşelătoare este dorinţa şi cât de profundă este trăirea!

Un suflet care a descoperit efemeritatea trupului

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro



Citiţi şi

Femeia care nu țipă noaptea în pat, țipă ziua în bătătură

Țineți-vă, naibii, hormonii în frâu! Ați ajuns mai rău decât animalele

Chiar nu vă puteți abține să mai salvați bărbații nefericiți ai altor femei?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
5,745 views

Your tuppence

  1. kari / 6 September 2019 19:11

    Din punctul meu de vedere, asta e iubirea, puritatea aia unde nu incape nimic la schimb (ce se intelege azi prin iubire, validarea prin flirt, sex) Si vorbeam strict pe baza situatiei in care m-am aflat. Ce se intampla intr-o lume atat de artificiala, cum spune si autoarea textului, nu ma mira. Semenii sunt toleranti dar nu sunt buni, se vor seducatori si nu au iubire de dat, sunt casatoriti cu copii, au si amanti, intr-o cursa infernala spre realizare, tind mereu spre mai mult, mai bine, mai altfel, sunt insa doar saraci si prosti.

    0
    0
    Reply
  2. Olivia / 6 September 2019 18:28

    Da’ de unde curatenie sufleteasca?! Inteleg ca ai fost diplomata Kari, si spui din experienta ta, dar e prosteste sa crezi ca mai exista puritate in zilele noastre.

    0
    0
    Reply
  3. kari / 6 September 2019 15:38

    Sa fii cealalta femeie e cea mai mare tortura. Nici pe departe nu-i o mandrie si daca pentru multe femei e o validare si o victorie, spune multe despre ele. Sa fii cealalta iti ia din curatenia si frumusetea ta de femeie. Asa a fost in cazul meu, in speranta unicei iubiri, a unei protectii romantice, masculine din partea celui iubit; nu mi-am dorit si nu am savurat seductia sau mai stiu eu ce tampenie dintr-asta moderna dar am savurat suferinta.

    0
    0
    Reply
  4. Cristina / 5 September 2019 17:43

    Pare frustrarea unui suflet care are o soție needucată, urâtă dar vicleană , școlită intr-ale seductiei, interesată financiar de el si mai puțin de el sau de barbația lui. încă se minte ca prin aventurile lui, a calcat sufletul sotiei si ea, săraca il iubeste atâât de mult, incât acceptă și să-l împartă, dacă nu-l poate avea altfel:)))) De fapt, ei nu-i pasă, ca doar banuțul merge si e foarte maritată. După calapodul nevestei infecte si a femeilor care l-au tratat cu raceală dupa fierbințeala din așternuturi, judecă toată tagma femeiască… nici nu-i de mirare până la un punct, multe sunt țoape, avide dupa bani si confirmări de cat de sexoase si bune sunt ele!!
    S-a convins astfel, de nevoie! că mai bine dă să cugeți la frumusețea si nemurirea sufletului, pe care nici una din nemaipomenitele cu care a fost, n-a știut să-l aprecieze si tot ăla pe nici el, Vreodată, in anii de tinerete, de cuceriri si de glorie, n-a dat doi bani, desi la el era si era… sublim.

    3
    0
    Reply
  5. Diana / 5 September 2019 16:11

    Mi se pare prostie sa faci asa o diferenta intre suflet si corp. Cand iubesti, iti doresti si sexual partenerul si daca esti o persoana elevata, normal ca nu vei face greseala sa confunzi pe cineva cu care doar faci sex cu o mare iubire si niciodata nu vei face nu stiu cate greseli, ca sa tragi invataminte(sa desoperi tardiv si insemnatatea sufletului). Textul asta pare concluzia uneia cam slabe de minte, care a gresit in privinta iubirii, si se consoleaza ducand lucrurile in cealalta extrema…

    1
    0
    Reply
  6. Cora / 5 September 2019 15:35

    Asa-i, dragostea este in primul rand respect si intelegere a sufletului celuilalt si abia la sfarsit, sex.

    0
    0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro