Șerpi în costume

21 May 2015

Claudia M

Ciclul relațional al psihopatului: Idealizează, Devalorizează, Elimină 

Pentru că sunt afectați de tulburări de personalitate incurabile, psihopații repetă la nesfârșit același ciclu relațional, indiferent cu cine sau pentru cât timp sunt într-o relație. Relațiile cu ei sunt întotdeauna castele, uneori căsătorii clădite pe nisip. Astăzi vom descrie întregul proces al seducției de tip psihopat, de la începuturile sale aparent ideale către mereu același sfârșit amar.

În cartea lor despre psihopați la locul de muncă, intitulată Șerpi în costume, Babiak și Hare susțin că legătura de tip psihopat urmează câteva etape predictibile: idealizare, devalorizare și eliminare. Acest proces se poate întinde pe câțiva ani sau câteva ore, pentru că totul depinde de ceea ce psihopatul vrea să obțină de la tine și, dacă reprezinți sau nu o provocare pentru el. Dacă psihopatul își va dori o aparență de respectabilitate – un paravan în spatele căruia să-și ascundă natura perversă și să apară normal și inofensiv – este posibil ca el să stabilească un parteneriat pe termen lung sau chiar să se căsătorească. Dacă tot ceea ce își dorește este puțină distracție, totul ia sfârșit în câteva ore. Dacă este atras de efervescenţa și ineditul unei noi relații, poate rămâne alături de tine atâta vreme cât îl atragi. În ciuda diferențelor de abordare, ceea ce nu se schimbă este faptul că, în cele din urmă, mai devreme sau mai târziu, vei fi îndepărtată din viața psihopatului (sau determinată de comportamentul lui deplasat să renunți la el) imediat ce nu mai servești nevoilor lui.

Babiak și Hare arată că procesul de idealizare, devalorizare și eliminare, chiar dacă psihopații au tendința excesivă de a manipula, se desfășoară spontan în cazul unei asemenea personalități. Cu alte cuvinte, nu este neapărat rezultatul premeditării în fiecare moment al relației. În orice caz, conștient sau nu, psihopații evaluează și extrag valoarea care le este necesară de la partenerii lor romantici (Șerpi în costume, 42). În perioada de evaluare, psihopații interacționează foarte strâns cu țintele lor pentru a le observa sensibilitățile. Pun întrebări-test pentru a afla ce dorințe neîmplinite sau ce slăbiciuni au. De asemenea, își ademenesc victimele cu promisiunea de a le oferi tot ceea ce le lipsește. Dacă se întâmplă cumva să te refaci după un divorț recent, îți vor oferi prietenia lor, dar și o nouă și palpitantă relație amoroasă. Dacă ai trecut printr-un deces în familie, vor juca rolul prietenului plin de compasiune. Dacă treci printr-o criză financiară, îți vor împrumuta bani pentru a părea generoși.

În timpul perioadei de manipulare, așa cum arată în continuare Babiak și Hare, psihopații construiesc “ficţiunea de tip psihopat”. Sunt un izvor nesecat de farmec, ceea ce subjugă emoțional victimele și le face să capete încredere. Se înfățișează ca ființe umane empatice. Evident că pentru a face asta, psihopații recurg la minciuni sfruntate pentru că, în realitate, ei sunt exact invers. Mai ales în relațiile amoroase, se vor înfățișa nu doar ca foarte compatibili cu tine, dar și ca sufletul tău pereche. Părând, pe de-o parte, jumătatea ta, ajung să se înfățișeze ca adevărate oglinzi, pretinzând că au aceleași interese și sensibilități ca și tine. Babiak și Hare notează: ”Aceasta legătură psihologică se modelează pe structura ta intimă, oferind perspectiva unei și mai mari profunzimi și posibile intimități, precum și a unei relații care e unică, specială, constantă pentru totdeauna” (Șerpi în costume, 78).

Pentru că psihopații sunt mari manipulatori și mincinoși credibili, așa cum am văzut deja, multe dintre victime nu dau atenție semnalelor de alarmă. În fazele timpurii ale unei relații romantice, oamenii, în general, au tendința de a se lăsa mult prea orbiți de euforia îndrăgostirii, în loc să se concentreze pe observarea punctelor slabe. De asemenea, în această perioadă, psihopații înșiși se comportă ireproșabil. Și, totuși, în general vorbind, se plictisesc mult prea ușor pentru a putea menține masca normalității pentru multă vreme. Faza idilică a relației ține până când psihopatul simte intuitiv că te-a prins în mrejele sale sau până când el se plictisește de relație și se orientează către alte ținte. Își arată adevărata față abia atunci când nu mai are combustibilul necesar pentru a se preface. Așa cum notează Babiak și Hare ”odată ce psihopații au epuizat toate resursele unei victime, adică atunci când victima nu le mai este de folos, o abandonează și trec la o nouă ţinta” (Șerpi în costume, 53).

Acest aspect pune în discuție motivul pentru care un psihopat își idealizează mai întâi victimele. De ce psihopații investesc atât de mult efort, timp și energie pentru a crea iluzia intimității și a consistenței unei relații, dat fiind faptul că, înainte de orice, ei nu au în mod real capacitatea de a fuziona cu alte ființe umane? Un răspuns evident ar fi acela că o fac de plăcere. Le place atât vânătoarea, cât și prada, seducția, dar și trădarea. Savurează plăsmuirea iluziei că sunt ceea ce, de fapt, nu sunt și le place să observe și cum îi păcălesc pe ceilalți să creadă în această construcție fictivă. Mai mult, ori de câte ori un psihopat își manifestă admirația, curtoazia sau entuziasmul față de cineva anume, o face întotdeauna numai pentru că își dorește ceva de la persoana aceea. Cred, oricum, că această afirmație e pe alocuri limitativă deoarece mulți dintre psihopați experimentează obsesii puternice, care imită perfect pasiunea intensă. În plus, această explicație nu face o distincție între escroci, care își creează o identitate falsă și mimează interesul față de o persoană, și psihopații ”îndrăgostiţi” care își urmăresc victimele din rațiuni care chiar și pentru ei înșiși, romantice.

doll in cage

O explicație mai amplă, care ar include ambele categorii de psihopați, ar putea fi următoarea: așa cum demonstrează și studiile, toți psihopații experimentează un deficit emoțional care face ca legăturile lor să fie efemere și superficiale, în cel mai bun caz. Când vor ceva sau pe cineva, urmăresc acea țintă cu toată puterea lor și își concentrează toate energiile asupra ei. Când ținta lor o reprezintă banii tăi, o slujbă sau ceva exterior ție, demersul lor poate părea cumva artificial. Nu reprezinți decât mijlocul prin care își ating scopul. Nu ai fost niciodată idealizată pentru ceea ce ești, ci pentru cu totul altceva. Dar când ținta o constitui chiar tu, seducerea ta sau chiar căsătoria cu tine, atunci demersul lor apare ca idealizare. Temporar, ești obiectul dorințelor lor, răspunsul la toate nevoile lor, marea iubire și calea către fericire. Însă acest sentiment euforic nu durează mult, pentru că nu are profunzime. Așa cum am văzut deja, de îndată ce psihopații te simt prinsă în lațul lor, de îndată ce identitatea, speranțele și așteptările tale sunt legate de ei, se plictisesc și se mută către noi surse de plăcere și amuzament. Am văzut, de asemenea, în studiul lui Cleckley, că aceeași logică se aplică și altor aspirații ale lor. Psihopații se satură repede de joburile lor, de locația geografică, de hobbyuri și preocupări intelectuale. Dar, cel mai mult doare și se resimte cu atât mai mult la nivel personal, când ceea ce îi plictisește ești chiar tu.

Pierderea interesului lor apare ca devalorizare. Din obiectul preocupărilor lor, te transformi, brusc, într-un obstacol care le blochează următorul demers. Pentru că psihopații sunt în mod intuitiv pricepuți la “dozare” sau la a-ți oferi exact atâta validare și atenție cât să rămâi ancorat, este posibil să nu observi imediat etapa devalorizării. E ca și cum ei ar ști intuitiv când să se faca iar plăcuți (pentru a nu te pierde) și când să forțeze limita, mai departe și mai jos. Devalorizarea ta e un proces lent, dar constant. Într-o bună zi, te trezești și începi să te întrebi cum de ți-ai dat voie să ajungi atât de jos. Din când în când, el îți mai aruncă câte un os – adică te scoate în oraș, plănuiește o cină romantică, spune lucruri drăguțe – pentru a te face să nu dai atenție sentimentului că ești abuzată. Dacă psihopatul își permite să te trateze din ce în ce mai prost, nu e pentru că valoarea ta a scăzut în ochii lui, ci pentru că ți-a creat reflexul de a te devaloriza tu însăți și de a-i accepta comportamentul dubios. Pentru că îți dorești să menții vie iluzia relației perfecte pe care el a cultivat-o, intri în faza de negare. Îi accepți scuzele neverosimile. Înveți să trăiești cu propriile tale spaime și îndoieli, din ce în ce mai mari. Încerci să-i justifici absentele inexplicabile, retragerea emoțională tot mai evidentă din relație, replicile lui tăioase și reci, felul meschin și răutăcios în care te pune la punct pentru că spui ceea ce vrei sau nu te supui dorinței lui.

Dar, la un moment dat, când face iar o greșeală flagrantă sau îl prinzi cu încă o minciună, inevitabil ieși din starea de negare voită care te ajută să reziști în relația toxică. Pentru că ți-a diminuat stima de sine, începi să te întrebi de ce s-au întâmplat toate astea și cu ce ai greșit. Dacă te-a înșelat, dai vina pe cealaltă femeie sau femei implicate, iar psihopatul te încurajează să urmezi asemenea piste false. De fapt, el încurajează orice distrage atenția de la responsabilitatea lui pentru ceea ce merge prost în relație. Te face să te învinovățești singură, incriminând și celelalte femei, insinuează că nu erai destul de bună pentru el și susține că a fost ispitit și urmărit de celelalte femei însă aceasta nu e decât o diversiune. Sigur că ai defecte și ai făcut greșeli dar, cel puțin, ai fost corectă și de bună credință. Celelalte femei implicate pot fi orice, de la ființe umane decente la cele mai josnice creaturi. Ele nu sunt partenerii tăi de viață, soții tăi, iubiții tăi sau prietenii tăi. Ceea ce contează cel mai mult e cum se comportă partenerul tău. El este primul responsabil de faptele lui: nu tu, nici celelalte femei.

De asemenea, să nu uităm că psihopații reconfigurează adevărul pentru a sluji țelurilor lor de moment și pentru a putea manipula. Când ajungi să dai atenție spuselor lor, în loc să te lași impresionată de cât de sinceri par, discursul lor se dovedește lipsit de substanță și neverosimil. Tot ceea ce spun despre alte femei, din trecut sau prezent, este mai mult ca sigur o minciună, pentru că psihopații proiectează, ca regulă, propriile lor defecte asupra altora. Dacă îți spun că au fost seduși, cel mai probabil a fost exact invers. Dacă reclamă că fosta iubită le-a aplicat rele tratamente, i-a înșelat, s-a plictisit de ei sau i-a părăsit, ascultă cu atenție pentru că, în mod sigur, asta e ceea ce le-au făcut ei femeilor. Minciunile lor au un rol dublu. Ele ajută, pe de o parte, la consolidarea credibilității lor în fața ta și, pe de alta, le oferă imensa plăcere de a te fi păcălit din nou.

Așadar, poate te întrebi de ce ai fost scoasă din joc. Ai fost devalorizată și înlăturată pentru că niciodată nu ai fost valorizată pentru ceea ce ești cu adevărat. Așa cum am văzut deja, pentru psihopați relațiile sunt afaceri sau, mai degrabă, escrocherii temporare. În mod analog, pentru ei, alte ființe umane reprezintă obiecte de distracție și control. Cea mai atractivă și plăcută fază a procesului de control, singura care degajă euforie și magie pentru ei, este faza de seducție/idealizare. În această fază, psihopații sunt fermecători și fac tot posibilul pentru a te convinge că tu ești aleasa și că ei sunt perfecți pentru tine. Este foarte ușor să confunzi această fază cu iubirea adevărată sau pasiunea. Cu toate acestea, ceea ce urmează inevitabil în orice fel de relație intimă cu un psihopat nu e nici plăcut și nici măgulitor. De îndată ce se plictisesc de tine pentru că magia cuceririi inițiale s-a spulberat, își exercită controlul asupra ta prin minciuni, izolare, abuz, manipulare și subminarea încrederii de sine.

Acesta e momentul când realizezi că faza de devalorizare s-a instalat deja. Faci tot ceea ce-ți stă în putință pentru a-ți recâștiga statutul privilegiat și pentru a retrăi fervoarea și dulceața fazei de idealizare.Vrei să-ți recâştigi tronul care credeai că ți se cuvine de drept ca stăpână a sufletului lui. Dar acesta este un țel imposibil de atins, o linie a unui orizont care se tot îndepărtează. Fiecare instituție de ocrotire a femeilor le spune victimelor violenței domestice că abuzurile se întețesc, nu se răresc, de obicei, cu timpul. Pentru agresori, puterea creează dependenţă și funcționează ca un drog. Doza trebuie mărită constant pentru a obține același efect. Controlul asupra celorlalți, mai ales controlul prin sex, îi conferă psihopatului plăcere și motivație pentru a trăi. Odată cu trecerea timpului, pentru aceeași doză de adrenalină obținută controlându-te pe tine, e nevoie să strângă șurubul. Să crească presiunea. Să amplifice manipularea. Să te izoleze și mai mult de cei cărora le pasă cu adevărat de tine. Să-ți spulbere și mai mult încrederea în tine și limitele astfel încât să fii tot mai neajutorată și mai puțin pregătită să te aperi. Cu cât mai mult te străduiești să satisfaci cerințele unui psihopat, cu atât mai mult va cere de la tine. Până când nu mai ai nimic de dăruit și asta pentru că valorile tale morale au coborât cât se poate de jos. Ți-ai îndepărtat familia și prietenii, subtil influențată de psihopat sau somată direct să faci asta. Ai făcut totul ca să-i fii pe plac. Și, totuși, după faza inițială de idealizare, nimic din ce ai făcut nu a mai fost suficient de bun pentru el.

Ca rezultat, psihopatul pare să fi uitat complet tot ceea ce cândva găsea atrăgător la tine. Dacă, și când, vorbește despre tine cu alții, o face ca și când s-ar rușina cu tine. Asta nu e doar pentru că și-a pierdut interesul față de tine. Este, în același timp, mișcarea instinctivă, dar și strategică, a unui prădător. Dacă familia ta, familia lui, prietenii comuni și-au pierdut respectul față de tine, dacă el e tot ceea ce ți-a mai rămas în această lume, te poate controla mult mai ușor decât dacă ai avea surse externe de validare și sprijin emoțional. Psihopații clădesc o viziune asupra lumii de tip “noi contra lor”. La început, ei descriu relația voastră ca specială și mult mai bună decât relațiile normale de afecțiune între ceilalți oameni, lucru care este întotdeauna fals. De fapt, este exact pe dos. Relația intimă cu un psihopat este de departe inferioară oricărei relații umane normale, în care doi oameni dezvoltă sentimente unul față de celalalt. O astfel de relație este în mod necesar unilaterală și distorsionată, o escrocherie oricum ar fi privită. Pentru că este un narcisist perfect, el nu se iubește decât pe sine și nu-i pasă decât de dorințele lui egoiste.

Citiți și Claudia Moscovici, m-ai salvat!

Dacă și când face ceva frumos, e întotdeauna pentru că urmărește ceva, o cale de a-și duce la împlinire scopurile sau pentru a-și îmbunătăți imaginea artificială. Dr. Jekyll este, de fapt și întotdeauna, un Dr Hyde pe dinăuntru. Și chiar dacă ai putea să-l iubești, nu-l iubești pe el, cel adevărat – infidelul, mincinosul, manipulatorul, neseriosul, ființa goală și lipsită de sentiment – ci iluzia fabuloasă pe care a creat-o, în care ai crezut dintru început și care devine cu timpul din ce în ce mai neverosimilă. De la început la sfârșit, tot ceea ce această pseudo-relație îți poate oferi, este o combinație letală de falsă iubire și abuz nedisimulat. Psihopatul își construiește legăturile de tip psihopat mințind și manipulând. Tu ești cea care le face să existe, prin sacrificiu de sine și negare.

Însă, foarte curând, când rămâi singură cu psihopatul, vei vedea că nu mai sunteți voi împotriva lumii, cuplul vostru deasupra tuturor și împotriva oricui. Este doar el împotriva ta. Se va comporta ca și când ți-ar fi cel mai mare dușman, ceea ce și este, nu ca și când ar fi prietenul cel mai bun și partenerul iubitor care pretindea că este. Dacă te critică în fața altora sau, mai subtil, alimentează animozități între tine și membrii familiei sau prieteni, o face pentru a te distruge și mai mult și a-ți reteza legăturile sociale. Când se satură de tine, îi va determina și pe alții să te vadă ca și el: o persoană nedemnă de el, bună doar de folosit, disprețuit și abandonat. Înainte erai frumoasa cu care nicio altă femeie nu se compara. Acum ești cel mult ștearsă în ochii lui. Înainte erai elevată și inteligentă, acum ești fraiera pe care a păcălit-o. Înainte erai demnă și încrezătoare, acum ești singură și dezgustătoare. De fapt, chiar atunci când crezi că ar trebui să fii răsplătită pentru felul în care ți-ai sacrificat valorile, nevoile, dorințele și legăturile cu ceilalți, toate de dragul lui, psihopatul te dă la o parte.

S-a săturat. A obținut de la tine tot ceea ce și-a dorit. Te-a mutilat. Ți-a furat, cu fiecare cerere și fiecare cedare, demnitatea și fericirea. Așa cum se vădește, răsplata pe care o primești pentru tot devotamentul și toate eforturile tale este faptul că aproape te-a distrus. Ignorarea propriilor tale nevoi pentru a le satisface pe ale lui sau satisfacerea nevoilor tale pentru a câștiga aprobarea lui, te-au transformat într-o palidă umbră a ființei vii, încrezătoare, care ai fost odată.

Îți folosește slăbiciunile împotriva ta. Îți transformă calitățile în defecte. Dacă ești fidelă, vede în asta un defect, un semn că nu ești destul de atrăgătoare pentru alții. Nimeni altcineva nu te mai voia cu adevărat. Dacă ești o persoana virtuoasă, abuzează de onestitatea ta în vreme ce te minte și te înșeală. Dacă ești pasională, se folosește de senzualitatea ta pentru a te seduce, pentru a te subjuga cu ajutorul propriilor tale dorințe, emoții, speranțe și vise. Dacă ești reținută și modestă, te descrie că fiind retrasă și rece. Dacă ești încrezătoare și deschisă, te consideră neserioasă și nedemnă de încredere. Dacă ești muncitoare, cu excepția cazului în care depinde de banii tăi, te înfățișează că pe o sclavă a șefului tău. Dacă ai talente artistice și ești instruită, îți pune la îndoială capacitățile. Te face să simți că tot ceea ce realizezi este lipsit de valoare și nu poate trezi interesul nimănui. Ești norocoasă că măcar el te-a băgat în seamă. După încheierea fazei de idealizare, nu mai există nicio cale de a face pe placul unui psihopat. Cap: pierzi tu, pajură: câștigă el! Dar nu uita că toate criticile lui sunt și mai false decât complimentele exagerate de la început. Când nu mai e nimic de spus sau de făcut, singura realitate palpabilă este aceea că toată relația a fost o impostură.

Evoluția legăturii de tip psihopat se desfășoară conform unei scheme. Este uimitor de simplă și elegantă, dacă ne raportăm la complexitatea comportamentului uman. Idealizare, devalorizare, eliminare. Fiecare pas devine logic odată ce ai înțeles profilul psihologic al psihopatului, al unei ființe (in)umane care trăiește doar pentru plăcerea de a-i controla și răni pe alții. 1) Idealizare: nu a ta, ci a ceea ce voia de la tine și numai pentru perioada cât și-a dorit asta. 2) Devalorizare: imediat ce te-a prins în mreje, se instalează plictiseala și ajunge să-și piardă interesul. 3) Eliminare: după ce a obținut tot ceea ce și-a dorit de la tine și și-a făcut rost, probabil, de alte ținte.

dangerous liaisonsPentru tine, acest proces este cumplit de personal. Poate ai plătit pentru asta cu timp, sentimente, prieteni, familie, stimă de sine sau bani. Poate ai oferit tot ceea ce aveai și ai dat totul pentru acea relație. Poate că el a ajuns să fie întregul tău univers. Pentru psihopat, e bine de știut, întregul proces nu e deloc personal. El ar fi putut face asta cu oricine i-ar fi permis accesul în intimitate. Va face asta, iar și iar, cu orice persoană pe care o va seduce. Nu are nicio legătură cu tine. Nu are nicio legătură cu cealaltă femeie sau celelalte femei încurajate să lupte cu tine pentru el, pentru a-i valida egoul, pentru a-i produce plăcere, pentru a-i satisface capriciile. Nu le-a ales pentru că îți erau superioare. Le-a ales din același motiv pentru care te-a ales și pe tine. Pentru a le folosi, poate în scopuri diferite, dar cu același efect devastator. Invariabil, va trata pe oricine altcineva la fel cum te-a tratat pe tine. Idealizează, devalorizează, elimină. Clătiți și repetați. Acest proces a fost, este și va fi caracteristic psihopatului, atâta vreme cât rămâi alături de el.

Traducerea și adaptarea, Liliana Bogatu

Pe Claudia o găsiți toată aici.



Citiţi şi

Dragostea nu este o permanentă stare de entuziasm

Gelozia și fantezia cuckold

Când nu știi încotro: 4 întrebări care te pot ghida în vremuri incerte

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
Tag-uri: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Your tuppence

  1. Ioana / 14 October 2018 10:32

    Da! Ar fi bine sa le dam numele, sau macar indicii.Poate trece vreo fosta pe aici, vreo “aspiranta” la regatul printului….
    Incep eu!
    T.C. intr-un orasel defavorizat, unde el e “cineva”.Oraselul incepe cu “M”.Casatorit de doua ori(O,L).Cuvinte cheie:pescarie, alcool.
    Bine ar fi sa ni se permita sa divulgam tot! Nume, prenume, “schema relatiei”…

    Reply
  2. Anonymus / 5 June 2018 10:08

    Este un articol bun. Am citit cam toate cartile si articolele pe care le-am putut gasi pe acest subiect. Singura mea recomandare este daca ati putea reformula articolul din perspectiva neutra astfel incat sa se poata intelege ca aceste trasaturi sunt intalnite atat la barbati cat si la femei. Din articol reiese ca psihopatul este barbat si victima este femeie. Din experienta personala dar si din numeroase comentarii, articole si carti, femeia psihopat este foarte des intalnita. Felicitari Inca odata pentru articol !

    Reply
  3. Claudia / 29 April 2018 20:43

    Ma regăsesc și eu deși nici acum nu îmi vine sa cred😢
    Eu l-am părăsit. ..mai bine zis am fugit de el …și. ..în ciuda faptului ca am făcut plângere impotriva lui ma cauta,îmi scrie și îmi promite luna de pe cer și chiar ma amenință că dacă nu ma întorc la el își pune capăt zilelor!!!😢

    Reply
  4. amelie / 6 November 2016 20:39

    Doamnelor, oricare dintre noi poate trăi, la un moment dat, o dramă alături de un astfel de prădător. În ochii lor, nimeni nu e protejat! Să ne impărtăşim poveştile şi să ne încurajăm este de mare ajutor. Însă aceşti indivizi trebuie demascaţi! Nu putem de nume, dar putem oferi mici indicii despre acesti psihopaţi care să ne ajute să îi localizam. Oraşul, locul de muncă, ceva…orice. Femeile, actualele sau viitoarele victime ar putea fi puse oarecum în gardă. Ei, sigur nu citesc astfel de materiale (în ochii lor, cu toţii suntem nebuni, doar ei sunt sănătoşi), însă persoane din anturajul lor, poate că o fac. CURAJ, doamnelor!

    Reply
  5. dana / 6 November 2016 19:19

    Poate ar fi util sa scrie cineva si despre recuperarea dupa o asemenea experienta.

    Reply
  6. elena / 19 March 2016 8:30

    Buna ! Ma regasesc si eu in tot ce ati trait voi… cuvant cu cuvant..sunt traumatizata..Am citit cu rasuflarea taiata. O Doamne ce bine se aseamana totul…Si acum ce sa fac ? Cum sa ma feresc de alt psihopat…Mi.asi dori sa vorbesc cu voi fetelor telefonic…poate ne incurajam, poate ne sustinem …ma simt singura si firava..Ma departat de toata lumea mi.a facut scene la munca a incercat sa ma departeze de copii mei…ma simt goala..daca gaseam articolul de mai sus la inceputul relatiei nu credeam..facea totul ca la carte…feteelor sunt secata de puteri..multumesc bunuluiDumnezeu pt ajutor. Multumesc acestor oameni minunati care ne ofera trasaturile si politica psihopatilor…

    Reply
    • Raluca Raducanu-Maria / 10 April 2018 14:28

      Buna! Si eu traiesc acelasi cosmar! Dupa 6 ani de relatie am deschis ochii! Au trecut 2 luni in care traiesc ca o umbra, si eu am ramas la fel de singura si izolata! Tare mult mi-ar face placere sa facem un grup in care sa fim doar femei care au trecut prin asta!
      Ma gasesti pe facebook
      https://www.facebook.com/raducanu.raluca.9

      Reply
  7. Mihail Ganescu / 27 January 2016 14:08

    Am citit acest articol si am ramas ingrozit. Imi cer scuze personal daca ofensez pe cineva cu postarea mea aici dar a trebuit sa citesc fiecare alineat de doua ori deoarece a trebuit sa schimb genurlie (de la masculin, sa le transpun in feminin) pentru ca exact ce este scris in acest articol mi s-a intamplat mie cu fosta….(nu stiu daca mai pot atribui alt cuvant decat acesta, efectiv nu pot).
    Aveam in fata mea instagramul ei (eu nu am cont dar cineva a fost binevoitor si mi-a dat acontu si parola lui si am putut vedea tot) cu pozele cu noua ei “cucerire”, patronul localului unde ea isi facuse majoratul, si observam pozele si pe ce data au fost postate, si cu telefonul in mana ii detaliam ce vedeam in poze si imi raspundea:”Cine iti spune tie toate prostiile astea? Termina !”.
    Va rog sa ma credeti in noaptea respectiva corpul meu a simtit ceva ce nu simtise niciodata, inima nu-mi mai batea ci se ZBATEA, tremuram, nu aveam aer, aveam gura uscata, vroiam sa plang (si simteam ca o fac) dar nu curgeau lacrimi…(nu mai aveau de unde sa curga).
    Totul s-a intamplat la ora 19:00. Eu la ora 12:10 primesc un mesaj pe wats-app de la o colega de-a ei (pt ca i-am dat block pe absolut tot: facebook,wapp si numar de telefon) cu textul:”Cum de ai iesit duminica? Cu cine? De ce? Ce le`ai zis despre mine? Stii ca eu pe 6 februarie, de ziua noastra cand faceam 2 ani, vroiam sa vin sa ne impacam?”

    Repet: multumesc din adancul sufletului creatoarei acestui articol. Acest articol mi-a dat un imbold de neimaginat !

    Reply
  8. Antonio / 27 January 2016 12:13

    Buna Claudia,

    Ceea ce vreau sa-ti spun este faptul ca eu am trait 1 an asa ceva, dar din postura de barbat. Asa s-a comportat cu mine femeia de langa mine. Este fara cuvinte dar ma simt norocos ca am scapat fara alte implicatii viitoare gen familie si Recuperarea insa nu este usoara.

    Antonio.

    Reply
  9. Larisa / 2 December 2015 12:03

    Nu va traiti viata in frica… altfel riscati sa patiti ceea ce am patit eu.
    Acum cativa ani am avut de-a face cu un asemenea psihopat care mi-a lasat o trauma infioratoare. Exact asa cum scrie in articol, parea ca mi-a pus lumea la picioare, ba chiar m-a convins sa ma mut in alta tara si am facut o logodna ca in povesti. Apoi a iesit la iveala bestia si parea ca traiesc un vis urat, am sfarsit prin a reveni socata in tara, cu 20 de kg mai slaba, distrusa emotional, sfarsita. Am avut cateva relatii superficiale de atunci cu barbati standard, a caror preocupare de baza erau berea si fotbalul, din pacate asa sunt majoritatea in ziua de azi, aproape ca ajungem sa ne jenam de pretentiile noastre cand vedem cata mediocritate peste tot si in toate. La un moment dat insa am ajuns sa fiu curtata de un barbat care parea desprins dintr-un basm, un fizic placut, o voce calda, eram uimita de blandetea si calmul cu care gestiona orice situatie, de altruismul lui, de scrisorile de mana pe care mi le trimitea, de micile surprize, mereu impecabile, mereu in armonie cu sufletul meu. Iar eu ce am facut? Am inceput sa ma tem, sa asociez gesturile lui cu ceea ce patimisem in trecut si pe zi ce trece ma-m inchis tot mai mult, am devenit din ce in ce mai suspicioasa, l-am acuzat ca imi spune “te iubesc” prea usor si prea repede, ca imi aduce flori prea des, ca il consider mai degraba obsedat decat indragostit de mine, l-am lovit si l-am alungat, insa au ajuns sa treaca luni de zile fara ca el sa cedeze, sa se supere si sa plece. Imi spunea ca imi neg sufletul si cael stie cine sunt cu adevarat si ma ruga sa nu ma tem pentru ca ma iubeste si nu ma va rani niciodata. Am plecat insa capul la invidiile si parerile celor din jur, majoritatea (mai tarziu am realizat) femei neimplinite sau resemnate in relatii nefericite din diverse frici si motive, si intr-un final l-am jignit si ranit atat de tare incat l-am zdrobit si l-am alungat, ba chiar l-am numit obsedat si psihopat. Am aflat ulterior, din surse dezinteresate, ca omul ma iubise intr-adevar cu toata fiinta lui si ca era una dintre exceptii printre barbatii din ziua de azi. Un barbat bland, iubitor si visator, pe care l-am frant si ma tem ca l-am facut sa ajunga asemeni mie. Nu stiu ce ma infuriase, faptul ca imi citea sufletul desi imi pusesem zeci de bariere sau refuzasem pur si simplu sa mai cred in iubire? In orice caz inca regret enorm faptul ca am pus raul inainte si am acceptat ca experientele din trecut sa imi strice prezentul. Simt ca am ratat acea iubire, sansa ce se arata o data in viata daca esti printre norocoas, or eu am fost si am dat cu bocancul.
    Exista si barbati blanzi si buni, care cauta acea iubire ideala, poate usor puerila, de care aven insa nevoie cu totii, acea iubire ce nu poate fi explicata rational. De aceea va rog, luati aminte la acest articol insa nu generalizati, nu intrati in frica si nu dati cu piciorul inca de la inceput. Trebuie sa ne asumam si riscuri altfel riscam sa pierdem unica sansa la magia iubirii adevarate. Eu am pierdut-o si voi trai o viata in regret, nu faceti ca mine, nu sunt toti psihopati.

    Reply
  10. o alta / 26 September 2015 8:43

    Sunt uimita sa vad cate persoane trec prin situatia asta … si eu care refuz sa apelez la un psiholog pentru ca ma gandesc ca il voi soca cu ce ii voi spune. Povestea mea este urmatoarea: am ajuns intr-o relatie cu un om de genul, care a durat doar 3 luni. Inainte de asta am fost intr-o relatie sanatoasa de 8 ani. Acest individ m-a determinat sa ma mut in alt oras (mai locuisem si inainte in el) si a 2-a zi dupa ce m-am mutat, s-a despartit de mine. Am suferit foarte mult pentru ca treceam in paralel prin alta tragedie cand l-am cunoscut (moartea unui parinte) si in el parea ca am regasit tot ce aveam nevoie si vedeam relatia asta ca pe o usita spre un nou inceput in care sa ma vindec de toate. Problema a fost ca dupa incheierea acestei relatii, dupa vreo 2 luni, am inceput din nou sa ne vedem si am devenit “prieteni” foarte buni. Eu credeam ca el urmareste altceva si m-am lasat prinsa in prietenia asta care dureaza deja de un an si jumatate. Cu speranta ca va fi mai mult, am tot rezistat si incercat tot ce era posibil, dar nu a fost sa fie. Mai mult, din exterior prietenia asta pare sa fie o relatie pentru ca avem toate activitatile unui cuplu si toata lumea ne vede ca pe un cuplu. El nu mai are prieteni si este cat se poate de izolat si ultimul scenariu, care cred ca este si cel real, este ca el este gay si ma foloseste drept paravan atat pentru familie, cat si pentru toti din jur. Se manifesta exact cum e descris mai sus, iar eu m-am indepartat de prieteni si familie doar ca sa petrec fiecare moment cu el (evident, doar cand vrea el si are chef). Nu credeam ca o sa ajung vreodata sa traiesc asa ceva, am de mult ori impresia ca mi-a spalat creierul pentru ca atunci cand vine vorba despre el, imi pierd orice rationament. Putinii prieteni pe care ii mai am, au renuntat sa imi mai spuna ceva si uneori am impresia ca ma si evita. Am ajuns sa ma simt stingherita in orice mediu in care nu este si el, m-am izolat ca si el si vad cum asta imi distruge viata desi inca sunt tanara (am 25 de ani) si am toata viata inainte. Momentan sunt intr-o faza in care am obosit sa mai analizez si sa incerc sa ies din cerul asta vicios pentru ca de fiecare data am revenit asupra deciziei nerezistand la farmecul lui cand vedea ca ma indepartez. Daca exista un grup al femeilor care trec prin astfel de abuz emotional, mi-as dori mult sa fac parte din el. De multe ori mi-e frica sa-l contrazic sau sa fac altceva decat ceea ce vrea el, desi eu sunt o persoana cat se poate de ferma si hotarata cand nu e vorba despre el. Parca mi-a sters toata identitatea si nu mai stiu cum sa o recapat. Am uitat sa mentionez, el este un om foarte inteligent si cult si cred ca asta m-a fermecat atat de mult la el, pentru ca altceva nu mi-a oferit. Mi-a vandut doar iluziile perfecte, iar eu ca un copil naiv le-am cumparat de fiecare data fara sa clipesc. Si acum mi-e “frica” sa nu vada cumva acest post si sa afle toata parerea mea in ceea ce-l priveste si in ceea ce priveste “prietenia” asta unilaterala. Mai mult sunt consternata de faptul ca eu stiu ca doar ma foloseste si totusi ii dau inainte cu alegerea asta care ma distruge de la o zi la alta.

    Reply
    • ozana253 / 23 July 2016 8:07

      Traiesc de douazeci de ani aceasta drama incredibila.Initial am crezut ca minte doar pentru a-si ascunde banii si relatiile dubioase. Dar nu , psihopatii mint din placere chiar si atunci cind nu trebuie sa ascunda ceva. Eu sint convinsa ca este homosexual deoarece intre noi nu a existat niciodata intimitate , daca puteti sa va imaginati asa ceva. Nici macar o mingiiere.Doar in primele luni , la initiativa mea (si o regret cumplit) , s-a intimplat ceva …total nereusit , fortat si scirbos.Mutilant pentru sufletul meu.De la inceput , toate actiunile lui au avut ca scop distrugerea mea psihica , pas cu pas , zi de zi. Ii citesc satisfactia si bucuria de adevarata bestie atunci cind vede ca actiunile lui ma duc la exasperare. Fugiti , dragele mele , fugiti de ei din prima zi cind constatati ca aveti de-aface cu un psihopat.

      Reply
  11. antonia / 26 September 2015 1:18

    Am citit articolele pe tema psihopatului si am o nelamurire. De curand ( 5 saptamani) “socializez cu cineva, online, si parca prezinta semne… nu mi-a facut foarte multe complimente, dar este in schimb foarte sarmant, intelligent, pare sa stie caracterul oamenilor, imi scrie des, 2-3, ori pe saptamana… se pare ca mi-a studiat cu atentie profilul, desi asta am aflat oarecum indirect… e self-employed, pare sa o duca bine, calatoreste mult… m-a frapat ca a facut inca de la prima discutie glumite cu “noi”, si la 2-a sau a 3-a discutie deja mi-a cerut nr. de telefon. M-am plans o data ca am o problema, si s-a oferit sa ma ajute… Mi se pare cam bagaret in seama, fara sa imi fi manifestat eu un interes iesit din comun, parca prea de curand timp… e ceva in neregula, sau mi se pare mie?

    Reply
  12. Aleksandra / 13 September 2015 21:24

    Superb articol! L-am devorat! Dar de ce nu ne spune nimeni cum sa ne ferim de acesti psihopati? Pot aparea sub orice forma. Acum, nu putem suspecta ca toti barbatii care apar in viata noastra, potential iubiti, ar fi psihopati. 🙂

    Reply
    • Ramona / 14 September 2015 8:20

      Tocmai ti s-a facut descrierea lui. Abilitatea de a te feri de ei, mai ales daca ai si dat peste unul in trecut, tine numai de tine. Aici nu prea te poate ajuta nimeni.

      Reply
    • ozana253 / 23 July 2016 8:11

      Citeste ,,Psihopatul.Cum sa il recunosti si sa te feresti de el” de Martha Stout-editura Trei

      Reply
  13. nadia / 13 September 2015 15:17

    in toti dintre noi zace un mic psihopat nu sunt numai partenerii noi dar si noi insine dar ne e rusine sa admitem

    Reply
  14. Dana / 24 June 2015 23:35

    Nu imi vine sa cred, de doua zile am descoperit aceste articole si de atunci nu mai am liniste, citesc tot mai mult, sunt socata…. tot ce e descris aici, credeam ca e in imaginar ca nu e posibil, toate simptomele si emotiile mele traite in relatia abuziva din care am iesit sunt conurate in aceste articole….si nici un moment pana sa dau accidental de ele nu mi-am pus problema ca am trait cu un psihopat, nici nu intelegeam complexitatea termenului . Citind articolul legat de trairile psihopatului, mi-am vazut viata descrisa in fiecare paragraf….am tracut prin toate starile posibile…m-am speriat, m-am bucurat ca nu sunt nebuna, ca exista o explicatie si cand am vazut cati oameni traiesc ce am trait eu si cat afectati sunt…si cate victime exista….m-am cutremurat. In prezent pot sa spun ca sunt praf si pulbere, dupa cinci ani de chin…in care, fiind foarte slaba emotional, am crezut ca eu sunt deplasata, nebuna….am pierdut de tot ratiunea, cu cat mai mult era deplasat cu atat ma tot impacam si iertam orice , dependenta de “iubirea” psihopatului si de ideea ca nimeni niciodata nu ma va iubi la fel sau nu ma a vedea asa….de cateva zile am descoperit ca tot ce a sustinut erau minciuni, vorbe in vant, fiind convinsa ca acel om ma adora si ma iubeste, avand doar niste defecte pe care eu trebuie sa le accept…am tot luptat cu asta si am tot oferit tot mai mult, pana la epuizare, fizica psihica, am ajuns la medici cu probleme de dureri de inima, infectii caderi masive de par…. si am vazut ca organismul meu imi transmitea ca el e o otrava si va trebui sa ma opresc sa o beau. Dar cum descriu articolele, cand am vrut sa ma opresc jocul manipularii a reinceput promisiunile mai calde si mai credibile ca niciodata…dar nu am cedat…asta dupa 5 ani de cedari :))), nu am cedat…si daca a vazut ca vreau sa ma despart decent de el…crezandu-l un om normal, el fiind medic de profesie…s-a dezlantuit si mi-a spus ca sunt un cacat, ca el e superior ca sunt urata si acum va vede cu adevarat, ca l-am manipulat si nu-i mai pasa de mine pentru ca are capacitati extraordinare si si-a dat seama ca nu mai merit nici macar violenta :), m-a acuzat ca sunt obsedata de alti barbati si cu siguranta doresc sa caut altii, eu fiind un fel de calugarita toti astia cinci ani si divinizandu-l pe el. Daca nu eram in public probabil m-ar fi nenorocit, dar asa s-a multumit vazand ca ce spune avea efect plangeam de udam locul…si am aprobat ce a spus si l-am poftit sa plece si am rupt legatura. Acum daca ma va lasa in pace sau nu ramane de vazut, sper din suflet sa fie asa, nu ma simt in siguranta niciunde…si traiesc clipe de cosmar. Ma rog lui Dumnezeu si are mare efect, m-a intarit , mama si prietenele ma sustin , nu a reusit sa ma izoleze chiar de tot de ei desi a incercat si nu mai aveam mult pana as fi plecat in strainatate cu el. Merg si la terapie de curand si vreau sa fac totul pentru a ma vindeca…si nu cred ca o sa fie usor…mi-a distorsionat orice viziune normala asupra lumii si realitatii pe care o aveam. Insa daca am ajuns aici este pentru ca samanta binelui si a unei vieti prospere echilibrate o am….va trebui sa muncesc mult. Ar fi minunat sa existe o asociatie unde ne putem intalni si povesti traumele. Ca si alte persoane, am simtit nevoia sa ma razbun, inca nu accept ca acesti cinci ani mi-au fost furati…si m-au lasat bucati…as vrea sa il pot pune la punct insa nu cred ca am cum sau ca exista alta varinata, decat cea scrisa peste tot: fugi cat poti de departe!!! si SALVEAZA-TE!

    Reply
    • Ramona / 25 June 2015 8:18

      Dana, emotionanta povestea ta. Si dureroasa. Dar nu esti singura. Iti vei reveni. Tot ce ne este dat sa traim in viata este pentru a ne cunoaste mai bine pe noi insine, sa ne descoperim forta interioara (stii vorba aia: ce nu te doboara, te face mai puternic) si sa mergem mai departe, pentru ca…..oare ce alte optiuni ai ?
      Nu stiu ce varsta ai, dar nu gandi ca ti-au fost furati acesti 5 ani ! E important sa te rupi emotional de trecut ! E greu, va trece timp, dar constientizarea pericolului si a consecintelor asupra ta, este primul pas. Vei vedea (ti-o spun din proprie si dureroasa experienta) ca peste un timp, cand va trece socul, durerea, cand vei reusi sa il ierti pentru ca n-a putut mai mult si sa te ierti pe tine ca n-ai vazut, n-ai stiut, etc…. vei fi devenit omul care trebuia sa devii. Nu trai in impotrivire, nu te invinovati. Crede in tine ca esti puternica, fii hotarata, cu ajutorul celor care te sustin, sa-l infrunti de va mai fi nevoie. Daca se va intampla momentul asta, vei fi capabila ! Cu gandurile noastre construim totul. Fa orice sa alungi frica din gandurile tale, ca asta te omoara incet pe dinauntru si nu-ti lasa usa oportunitatilor de renastere deschisa. Da-ti forta singura prin ganduri si prin cuvinte, uitandu-te in oglinda, si forta asta va creste exponential.
      Ca un exercitiu, asculta si incearca sa aplici metode de imbunatatire a gandurilor, a celor pozitive. Sunt benefice, pe mine una m-au ajutat fantastic.
      Sunt 6 ani de cand si eu am reusit sa fug de un psihopat. Am mai trecut printr-o relatie care, si aia, s-a terminat. Dar ma am si ma iubesc si ma respect pe mine, cea mai puternica, adaptabila si fermecatoare fiinta al carei interior il cunosc si inca ma mai uimeste.

      Reply
      • Dana / 25 June 2015 10:21

        Ramona, iti multumesc pentru replay, sunt uimita si de povestea ta, multumesc pentru incurajari asa o sa fac, o sa ma reconstruiesc…la mine povestea asta este foarte recenta, am realizat doar acum ca omul caruia ii dadeam totul e defapt un psihopat, inca am indoieli dar in momentul in care am citit articolele am reusit sa identific in fiecare fraza situatii din relatie cand facea exact cum descrie acolo , la inceput a fost cel mai fermecator barbat posibil, frumos sanantos, cel mai destept pe care l-am cunoscut sau asa m-a facut sa cred, talentat si s-a identificat total cu mine, eu crezand ca intradevar e sufletul pereche si ce bine, ca l-am gasit, la scurt timp insa masca asta a inceput sa cada, insa este foarte ager si manipulator, inca din primele luni ale relatiei a inceput sa aiba iesiri agresive si violente asupra obiectelor nu asupra mea, destul cat sa ma speriu foarte tare. Dupa fiecare cearta imi explica foarte argumentat ca am fost asa de enervanta si am gresit mult si “se vede ca ai probleme din copilarie” incat desi nu trebuia sa faca chiar asa urat, s-a scapat, explicatia fiind una induiosatoare, ca are probleme cu nervii, adica se enerveaza foarte usor, insa el lucreaza sa asta si cu cat mai putin il voi provoca cu atat el va evolua. Zis si facut m-am chinuit sa devin un om tot mai bun, fiind foarte tanara atunci, am crezut ca setul meu de valori nu e bun si nu sunt suficient de pregatita pentru a fi o sotie, mama deci am lucrat cu mine. Cu timpul certurile se amplificau, vina mea tot crestea, reactiile tot mai agresive pana m-a agresat fizic, cel mai greu era sa traiesc agresiunea psihica si emotionala fiind ani de zile sub influenta lui. Am incercat in nenumarate randuri sa o rup cu el pentru ca nu mai puteam face fata la nimic si toti apropiatii mi-au zis ca ceva nu e in regula, cu cat stateam mai mult cu atat ma devalorizam mai mult, aproape ca am crezut ca poate merit sa fiu tratata asa.Cand vroiam sa ma despart atunci incepea ceva extraordinar, incerca sa imi explica ca i-a picat “fisa” a avut o revelatie, zilele ce urmau si le dedica sa imi explice in ce mod miraculos se va schimba, ca a realizat unde a gresit fata de mine si auzeam tot ce as fi visat sa aud…si credeam. Ma gandeam..” Vai , uite ce destept este, si-a dat seama si de greseli, asta inseamna ca pot fi cu omul extraordinar si sa imi traiesc povestea minunata de iubire si in acelasi timp o sa scapam si de certuri si violenta?” 🙂 Bineinteles toata schimbarea dura , complimentele si tot tacamul pana eram subjugata. El era foarte atent, la prima mea scapare sa ma deranjeze sau irite ceva, cum orice om poate fi iritat, imi scoatea ochii si dadea toata vina pe mine si se disculpa ….si ciclul se relua…intr-un mod asa de obositor. Norocul meu este ca am putin creier..cat a mai ramas si mai am pe langa ceva important, niste prietene adevarate care oricat de mult nu erau de acord mi-au fost alaturi, deasemenea mama mea…oricat m-a izolat , si oricat eram noi doi impotriva lumii, spunandu-mi sa fiu convinsa ca un barbat fidel ca el nu mai exista si un cuplu sa se iubeasca asa mult nu mai exista mult timp am crezut. Pana nu am mai putut crede, dar apoi redevenea omul minunat, atunci cand vroiam sa plec. Si eu nu putea sa parasesc un om minunat, pentru ca eram foarte constienta de proriile defecte :)) a scos ce e mai rau din mine, defecte de care nici nu stiam ca le am, mi-a bagat in cap ca sunt nebuna si nefunctionala. Si am crezut. Si acum cred, mai cred insa ca merit o viata echilibrata si linstita si ca oricum as fi nu merit acest chin. Pana la urma masca a cazut tot mai mult, lucrurile erau tot mai incerte, in timp ce eram despartiti domnul doctor a mai vizitat alte tinte, care apoi mi-a zis ca erau niste cacaturi neimportante, el nu era el cand s-a culcat cu altele, era un om suferind si numai la mine se gandeam….am mai oferit o sansa…si am sfarsit foarte rau…agresata, pusa la panant, controlata, terorizata injurata…de toate….si cand m-am trezit si am zis Gata! a mai incercat ca de obicei sa vina cu texte si sarm….si eu am mers pe ideea sa ne despartim frumos…si mai sus am descris despartirea! Sunt uimita sa vad ca am fost cu asa un om….intradevar nu pot inca sa accept ce s-a intaplat, fiind foarte recent, sunt in soc, nu pot dormi am tot felul de stari si crd ca va dura pana sa accept ca asa a fost si nu pot schimba. Sunt foarte revoltata! Imi pare rau sa vad ca atatea femei si probabil si barbati traiesc asa ceva, ce riscant sa te pierzi pe tine, ce trist… Te apreciez ca ai ramas tu stalpul tau Ramona, asta intentionez sa fac si eu, insa ma vad asa de slaba si de incapabila, evident nu eram asa inainte sa il cunosc. Te felicit si iti doresc mult bine, care sa iti mangaie sufletul! Asta doresc tuturor!

      • Mihaela Cârlan
        Mihaela Cârlan / 25 June 2015 10:45

        Dana, ți-am publicat comentariul sub titlul “Claudia Moscovici, m-ai salvat!”. Urmărește reacțiile și fii tare! 🙂

      • Dana / 25 June 2015 11:39

        Mihaela, multumesc de incurajare, imi pare rau nu sunt familiarizata cu site-ul unde pot urmari comentariul publicat ? mersi!

      • Mihaela Cârlan
        Mihaela Cârlan / 25 June 2015 12:12

        intri pe https://www.catchy.ro și dai cu ochii de el 🙂

      • Ramona / 25 June 2015 14:34

        Crede in tine si in puterea ta regeneratoare, Dana, credinta face minuni ! E cursul firesc al evenimentelor sa fii revoltata, sa nu-ti mai doresti nimic si nimeni sa nu-ti bucure realmente sufletul indurerat, dar va trece. Nu exista rana fizica sau psihica pe care timpul sa nu o poata vindeca sau macar, sa o atenueze vizibil. Iti doresc si eu tot binele din lume si mult curaj ! Este un proverb care imi place foarte mult “Curajul nu este absenta fricii, ci infrangerea ei.”

    • Aly / 29 March 2016 20:11

      Dana, imi pare nespus de rau pentru tine si pentru voi toate defapt care ati fost nevoie sa suportati acest joc murdar.Eu abia acum exact o saptamana am realizat ca decat sa traiesc asa mai bine deloc si am reactionat, am rupt si eu o relatie de 5 ani, ma ingrozeste acest articol si mai ales faptul ca nu sunt singura sau mai bine spus nu el e singurul! Eu merg la psiholog pentru ca nu ma simt in stare sa continui lupta singura, mai ales pentru faptul ca el nu cedeaza, nu pricepe ca ma abuzase psihic si nu intelege reactia mea, presupun ca nu a ajuns inca la nicelul de “eliminare”, am ajuns eu insa. Stiu ca voi trece printr-o perioada infernala, trec deja, urmariri, telefoane, amenintari si ce e mai rau incearca sa ne “spele rufele” cat se poate de intime in anturajul meu apropiat si in familia mea. Sunt inca la nivelul in care trebuie sa imi culeg ramasitele sufletului si al stimei de sine din praf, dar stiu ca am sa reusesc si oricat de aberant pare in aceste momente “adevarul te elibereaza”. Multumesc din suflet pentru articol, mi-a aparut chiar azi…cand aveam mai mare nevoie. Catchy sunteti o revista online de exceptie, va multumesc pentru efortul depus sa ne ajutati mereu

      Reply
      • ozana253 / 23 July 2016 8:22

        Aly , dupa statistici, unu din 25 de indivizi este psihopat iar dintre acestia 85% sint barbati.Cei mai multi se regasesc in rindul politicienilor, al oamenilor de afaceri si in posturi cheie , cu putere de decizie. Te mira ?

  15. Belle dImagination / 21 May 2015 10:00

    Oh Doamne, cât de bine mi-ar fi prins articolul ăsta anul trecut!

    Reply
    • Ada / 4 June 2015 2:19

      Cat de bine mi-ar fi prins acum doi ani sau …nu.Dar stai fara grija,dupa ce procesul de vindecare e complet nu o sa iti vina sa creazi cine ai devenit.O sa fii o persoana foarte puternica si o sa fii fericita în fiecare zi.

      Reply

My two pennies for Larisa Cancel

* required
* required (confidential)

catchy.ro